BREAKING Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR / Judecător cu opinii separate în decizii controversate ale CCR / Tănăsescu, votată și de doi judecători susținuți de PSD (surse)

Simina Tănăsescu este noul președinte al Curții Constituționale a României. Aceasta a primit cinci voturi din nouă.

Conform informațiilor G4Media, până duminică dimineața, atunci când Simina Tănăsescu și-a anunțat candidatura, favorita la funcția de președinte a CCR a fost Mihaela Ciochină (Detalii, aici).

În cadrul procedurii de vot, Simina Tănăsescu a fost singura candidată care a primit voturile necesare pentru a trece de „faza grupelor” (cele trei grupuri de judecători – numiți de Camera Deputaților, Senat și președinție, care propun un candidat).

La votul acordat de toți cei nouă judecători CCR, Simina Tănăsescu a reușit să strângă majoritatea voturilor după al doilea tur.

• UPDATE Anunțul oficial transmis de CCR: „În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți, doamna Elena-Simina TĂNĂSESCU a fost aleasă în funcția de președinte al Curții Constituționale, pentru un mandat de trei ani. Procedura de alegere a noului președinte al Curții Constituționale s-a desfășurat în temeiul dispozițiilor art.7 alin.(1), (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”.

Simina Tănăsescu este văzută ca fiind din aripa reformistă în interiorul CCR.

Spre exemplu, în iunie 2021, Simina Tănăsescu, alături de Livia Stanciu, au făcut opinie separată atunci când Curtea a decis că recomandările MCV privind desființarea Secției speciale nu sunt legi europene obligatorii pentru instanțele din România, iar judecătorii nu au dreptul să declare ilegală Secția în baza lor.

De asemenea, în 2019, Simina Tănăsescu alături de Livia Stanciu au arătat într-o opinie separată că și la Curtea de apel București condusă de Lia Savonea, toți judecătorii din penal erau considerați specializați pe corupție. Detalii, aici

În 2025, atunci când o decizie controversată a CCR în imobiliare spunea că anularea unui PUZ nu mai duce automat la anularea autorizațiilor de construire emise în baza acelui Plan Urbanistic Zonal, Elena Simina Tănăsescu, alături de Livia Stanciu, Mihaela Ciochină și Laura Iuliana Scântei s-au opus adoptării.

La votul de duminică, Simina Tănăsescu ar fi beneficiat de susținearea președintelui Nicușor Dan, în timp ce premierul Ilie Bolojan ar fi susținut-o la șefia Curții pe Iulia Scântei, provenită din PNL la Curtea Constituțională.

Potrivit surselor G4Media, Tănăsescu ar fi beneficiat inclusiv de susținerea unor judecători susținuți de PSD la Curtea Constituțională. Ar fi vorba de Cristian Deliorga și Giani Stan.

Simina Tănăsescu a fost consilier prezidențial și numită de Klaus Iohannis, în 2019, judecător la CCR.

Elena Simina Tănăsescu (n. 1968) este absolventă a Facultății de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991) şi a obţinut titlul de doctor cu menţiunea « foarte bine cu felicitările juriului » la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea „Aix-Marseille III”, Franţa (1997).

Conform CV-ului său, a fost judecător (1991-1993), Judecătoria Sector 1, București; cadru didactic (din 1993) și profesor universitar îndrumător de doctorat (din 2006), Facultatea de Drept, Universitatea București, România; cadru didactic asociat (din 1995) și responsabil pedagogic (2007-2014) al Collège juridique d’études éuropéennes de Bucarest (www.collegejuridique.ro), Universitatea din București (România) și Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne, Franța; membru fondator și director (2008-2019) al Centrului de drept constituțional și instituții politice, Universitatea din București; reprezentantul societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii (2009-2011); reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2000-2004); membru pentru România în cadrul Grupului de experți independenți pe lângă Congresul puterilor locale și regionale al Consiliului Europei (2000-2018); consilier prezidențial (2015-2018); reprezentant al României în cadrul Înaltului Consiliu al Institutului Universitar European (2016-2019).

Printre publicațiile sale se numără: Principiul egalităţii în dreptul românesc (1998), Interpre­tarea Constituţiei. Teorie şi practică (2002), Legile elec­torale – comentarii şi explicaţii (2004), Constituţia României – comentariu pe articole (2008), Reforma constituţională: analiză şi proiecţii (2012). Autor a peste 75 de studii, articole, cronici şi note apărute în volume colective ori reviste de specialitate de prestigiu, din ţară şi străinătate.

A fost distinsă cu premiul „Andrei Rădulescu” al Uniunii Juriştilor din România pentru lucrarea „Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică” (2002), Premiul „Hannibal Teodorescu” pentru cartea „Constituţia României – comentariu pe articole” (2008). În 2011 a fost decorată de Preşedintele Republicii franceze cu „Ordre national pour mérite în grad de Chevallier”.

Duminică dimineața, înaintea votului pentru funcția de președinte al Curții, cei trei noi judecători numiţi la Curtea Constituţională – Dacian Cosmin Dragoş, Csaba Asztalos şi Mihai Busuioc – au depus jurământul în faţa preşedintelui Nicuşor Dan şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. Detalii, aici

Cum se alege președintele CCR

Potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională se compune din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit, notează Agerpres.

Dintre aceştia, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime dintre judecătorii ei, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, CCR are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii.

Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit.

Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României poate propune o singură candidatură. Judecătorii numiţi de preşedinte sunt – Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină şi Dacian Cosmin Dragoş. Cei numiţi de Camera Deputaţilor sunt: Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Csaba Asztalos. Judecătorii numişi de Senat sunt: Cristian Deliorga, Laura Scântei şi Mihai Busuioc.

Dacă la primul tur de scrutin nici un candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi.

Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.

Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

știre în curs de actualizare