Frauda logică pe care o comite Silvia Uscov, avocata care cere Curții de Apel București suspendarea judecătorului CCR Dacian Dragoș

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Carevasăzică cetățeanca Silvia Uscov, întâmplător și avocat, contestă la Curtea de Apel București decretul prezidențial de numire a profesorului clujean Dacian Dragoș ca judecător la CCR. Motivul pe care îl invocă este că acesta nu ar îndeplini condiția de vechime cerută atât de Constituție, cât și de legea de organizare a CCR.

Și Constituția, și legea de organizare a CCR impun aceeași condiție privind vechimea: judecătorii CCR trebuie să aibă „o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Atât și nimic mai mult, fără alte cerințe suplimentare suplimentare.

Cheia de boltă a întregii argumentații a doamnei Uscov este că Dacian Dragoș a fost doar vreo patru ani cadru didactic la o facultate de drept, mai pe la începutul carierei (mai exact, la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir), iar în restul de 23 de ani a predat într-adevăr dreptul, dar la Facultatea de Științe Politice și Administrative de la Universitatea Babeș-Bolyai.

În opinia avocatei, cei 24 de ani n-ar trebui contabilizați la „vechime în învățământul superior juridic”, pentru că nu au fost prestați la o facultate de drept, ci la una de științe politice.

Ca să-și întărească argumentația, Silvia Uscov citează din doctrină. Ea a găsit tratată această chestiune a vechimii într-o lucrare colectivă, „Constituția României. Comentarii pe articole”. Avocata a împărtășit cu frenezie și cu aerul că dă lovitura vieții – atât în fața instanței, cât și jurnaliștilor, pe holuri – faptul că unul dintre autorii acestui volum este chiar actuala președintă a CCR, Simina Tănăsescu. Adică: o poate contrazice cineva pe Simina Tănăsescu?

Și în lucrarea respectivă găsim următorul fragment: „Această vechime trebuie să fie realizată sau în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror), sau în cea universitară, dar EXCLUSIV cu profil juridic”.

De aici, doamna Uscov trage concluzia că facultatea la care a predat Dacian Dragoș trebuie să fi avut un profil exclusiv juridic, adică să fie o facultate de drept, că așa cer Constituția și legile țării – și dă-i și luptă.

Dar asta este doar interpretarea doamnei Uscov. Ea se concentrează pe natura facultății, dacă are sau nu „profil exclusiv juridic”. Există însă și o altă interpretare a sintagmei „profil exclusiv juridic”, care vizează natura activității prestate. 

La Facultățile de Drept există și materii nejuridice, cum ar fi, de exemplu: educația fizică, limbile străine sau limba latină.

După logica doamnei Uscov, ar fi perfect acceptabil să ne trezim că un profesor de sport de la Facultatea de Drept ajunge judecător constituțional, că doar a predat la o facultate „cu profil exclusiv juridic”.

Precizarea din lucrarea menționată – „dar EXCLUSIV cu profil juridic” – cred că tocmai acest lucru vrea să-l prevină: să nu ajungă judecători CCR profesori de latină, engleză sau educație fizică.

În ceea ce privește natura activității prestate, profesorul Dacian Dragoș a predat toată viața un singur lucru: Dreptul – nu educație fizică, nu latina, nu limbi străine – lucru pe care nici măcar doamna Uscov nu-l contestă. Ea doar a deplasat, într-un mod greu de permis, accentul de la ce a prestat omul la unde a prestat.

Există o tehnică avocățească care operează cam așa: se ia o scamă și se învelește într-un ghem de vorbe goale și pompoase atât de mare, încât ajungem să vedem doar ghemul și să uităm de la ce ne-am luat: de la o scamă. Cam asta e și strategia Silviei Uscov.

(Cazul judecătorului CCR Mihai Bucuioc, de asemenea contestat de Silvia Uscov, e diferit. E mai vulnerabul în ceea ce privește activitatea juridică prestată, dar e securizat de o decizie CCR de astă vară, care i-a validat candidatura).