Fraudă de 15.000.000 euro la vânzarea fără TVA a mașinilor second hand / Au vândut autoturisme în valoare de 80 de milioane de euro

Inspectorii din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au reușit să identifice și să destructureze o grupare infracțională specializată în tranzacționarea ilegală a mijloacelor de transport din spațiul intracomunitar.

Potrivit Direcției generale antifraudă fiscal din cadrul ANAF, această grupare a reușit să efectueze tranzacții în valoare totală de peste 80 milioane de euro, fără să plătească taxele datorate bugetului de stat cu titlu de TVA, generând astfel un prejudiciu de peste 15 milioane de euro.

Schema de fraudare implica un grup de societăți coordonate de aceleași persoane, care se ocupau cu comerțul de autoturisme second hand achiziționate din spațiul intracomunitar, inclusiv autoturisme de lux. Scopul clar al acestei grupări era evitarea înregistrării, declarării și achitării obligațiilor fiscale aferente activității desfășurate, ceea ce a condus la prejudicierea bugetului de stat prin neplata TVA-ului.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Mecanismul folosit de gruparea infracțională încălca regimul actual de impozitare a schimburilor intracomunitare, care prevede taxarea schimburilor de bunuri între persoane impozabile în statul membru al Uniunii Europene de destinație. Operatorul economic din țara de origine emitea facturi fără TVA, considerând că efectuează o livrare intracomunitară, în timp ce operatorul economic din țara de destinație aplica regimul taxării inverse, considerând că efectuează o achiziție intracomunitară.

Pe lângă prejudiciile aduse bugetului de stat, această schemă infracțională a contribuit la distorsionarea mecanismelor concurențiale ale pieței, prin scăderea prețurilor bunurilor implicate în astfel de tranzacții și prin crearea unui avantaj competitiv din punct de vedere al prețului de comercializare, spun inspectorii antifraudă.