Franța: Adunarea Națională a votat proiectul legii constituționale privind garantarea dreptului femeii de a avea un avort la cerere. Proiectul merge la Senat unde adoptarea sa este incertă

„Legea garantează caracterul efectiv și accesul egal la dreptul la întreruperea voluntară a sarcinii”, sună textul propus de deputații partidului Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), care a obținut 337 de voturi pentru și 32 împotrivă, din totalul de 577 de deputați.

În favoarea acestei formulări au votat deputații stângii și ai confederației pro-prezidențiale Ensemble (Împreună, centru), în timp ce majoritatea deputaților Reunirii Naționale (RN, dreapta populistă) și Republicanii (LR, centru dreapta) nu au participat la vot.

Dezincriminate în 1975 prin legea Veil, avorturile la cerere sunt legale în Franța până în a 14-a săptămână de sarcină.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Lidera grupului parlamentar LFI, Matilde Panot, a justificat inițiativa de înscriere în Constituție a dreptului la avort la cerere pentru a preveni “regresiuni” ca în Statele Unite, unde în vara anului 2022 Curtea Supremă a întors decizia Roe v Wade din 1973 care statua dreptul constituțional al femeilor de a avea un avort la cerere, ceea ce a permis legislaturilor din mai multe să state să introducă restricții draconice în materie. RN și LR au obiectat, spunând că nu este necesară înscrierea acestui drept în Constituție, cât timp există legea Veil.

Acum proiectul de lege constituțională merge la Senat unde LR deține cel mai numeros grup – 145 din 348 – și unde nu este clar dacă există sprijinul necesar adoptării în termeni identici. Dacă proiectul este adoptat și de Senat în aceeași formă, atunci el urmează a fi supus unui referendum constituțional.

Există și o cale alternativă, care nu necesită un referendum, a unui proiect de lege introdus de guvern și adoptat de Congres – Adunarea Națională și Senatul în sesiune comună – cu o majoritate de 3/5. Cabinetul condus de Elisabeth Borne nu a întreprins un astfel de demers.