FOTO&VIDEO: Investiții în turism din bani europeni în Regiunea Sud-Muntenia. Cetăți, conace, biserici și zone turistice reabilitate în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Regiunea Sud-Muntenia a beneficiat de investiții din bani europeni în proiecte care susțin direct sau indirect turismul. Cetăți, conace, biserici și zone turistice întregi au fost reabilitate în Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, județe cu un potențial turistic important. 

Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia este formată din șapte județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman și cuprinde 16 municipii, 32 de orașe și 519 de comune cu 2.019 de sate.

Proiectele care au avut și componentă de dezvoltare a turismului au fost finanțate prin mai multe axe prioritare: Axa 2 – Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, Axa 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Axa 5 – Conservarea, protecția și valorificarea patrimoniului cultural, Axa 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului, Axa 13 – Revitalizarea comunităților defavorizate.

Administrațiile locale din regiune au profitat de aceste modalități de finanțare din bani europeni, pentru a reabilita clădiri de patrimoniu, cetăți, zone turistice și multe altele, care susțin direct sau indirect turismul.

Spre exemplu, în perioada 2014 – 2020, când ADR-urile aveau rol de Organism Intermediar, totalul finanțărilor pentru 73 de proiecte care au avut și componentă de turism a fost de peste 803 milioane de lei, din care 696 de milioane o reprezintă valoarea eligibilă.

Reprezentanții ADR Sud Muntenia au precizat, pentru G4Media, că aceste priorități de finanțare nu au fost dedicate exclusiv turismului.

Cu toate acestea, o bună parte dintre proiectele finanțate includ indicatori privind creșterea numărului de turiști ca urmare a investițiilor realizate. Precizarea este importantă pentru a se înțelege că nu toți acești bani reprezintă investiții în turism.

Prin programul Regional Sud-Muntenia (PR SM) 2021–2027, în care ADR Sud-Muntenia deține rolul de Autoritate de Management, sunt finanțate 81 de proiecte (unele vin din perioada anterioară de finanțare).

Până acum, valoarea autorizată a investițiilor ajunge la 32 de milioane de lei.

Investiții în turism din bani europeni în Regiunea Sud-Muntenia

Mai jos sunt câteva exemple de proiecte din regiunea Sud-Muntenia, implementate de autorități publice sau instituții publice, finanțate prin Programul Operațional Regional 2014–2020, care au avut și o componentă de turism.

Reabilitarea Cetății Poienari a fost unul dintre poriectele importante, care a avut drept rezultat, pe lângă creșterea accesibilității și a vizibilității turistice a cetății, și conservarea unui important obiectiv de patrimoniu istoric.

Proiectul a vizat reabilitarea și valorificarea turistică a Cetății Poienari, prin lucrări de consolidare structurală, restaurare arhitecturală și modernizarea traseelor de vizitare.

Lucrările extinse, desfășurate pe o suprafață de 1.897 mp (incluzând cetatea și calea de acces), au cuprins reabilitarea structurală și arhitecturală, măsuri de conservare a elementelor istorice, lucrări de combatere a umidității și protecție a zidurilor, refacerea pavimentelor, modernizarea traseelor de vizitare și a căii de acces.

În plus, s-a investit în modernizarea utilităților (înlocuirea cablului electric, instalarea de fibră optică și Wi-Fi), crearea unui sistem modern de iluminat și supraveghere, montarea de facilități pentru protecția faunei și pentru confortul vizitatorilor (generatoare acustice, bănci, coșuri de gunoi), precum și intervenții delicate pentru a asigura integritatea structurii.

Totuși, la un an de la terminarea lucrărilor, au existat unele reclamații legate de calitatea lor, venite din partea unei asociații (Asociația Montană Vidraru). De asemenea, au mai existat probleme legate de prezența urșilor în zonă.

Valoarea totală a fost de peste 23 de milioane de lei, proiectul fiind dezvoltat de Consiliul Județean Argeș.

Cetatea Poenari reprezintă, potrivit descrierii furnizate de ADR, un simbol al perioadei de formare a statelor feudale românești (secolele XIII-XV), cu o importanță strategică defensivă. Este vizitată anual de peste 100.000 de vizitatori.

Situată lângă Barajul Vidraru, la 27 de kilometri de Curtea de Argeş, Cetatea Poenari a fost construită în secolul al XIV-a şi a fost extinsă de Vlad Ţepeş, fără să fi fost vreodată cucerită.

Restaurarea monumentului istoric „Poșta Veche” din municipiul Călărași, este un alt proiect, în valoare de peste 11,5 milioane de lei.

Proiectul a avut ca obiectiv restaurarea și punerea în valoare a monumentului istoric „Poșta Veche”, în vederea creșterii atractivității turistice a municipiului și a județului Călărași.

Lucrările au inclus consolidarea, restaurarea și conservarea clădirii istorice, precum și dezvoltarea unor activități de informare și promovare turistică.

Rezultatele propuse ale proiectului au fost legate de reintegrarea monumentului în circuitul cultural și turistic local și dezvoltarea activităților culturale și educative.

Spre sfârșitul anilor 2000, în vreme ce clădirea fusese transformată în locuințe sociale, s-a degradat într-atât încât a devenit, ulterior, o ruină.

Foto: Centrul Cultural Poșta Veche Călărași – Facebook

”Întrucât Poșta Veche fusese una dintre cele mai spectaculoase clădiri din Călărași, încărcată de emoție și istorie, autorităţile locale au decis restaurarea ṣi renovarea ei cu ajutorul fondurilor europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2021 (…)

Lucrarea, deși s-a făcut în concordanță cu principiile de intervenție asupra monumentelor istorice, nu a fost scutită de provocări uriașe. Execuția lucrărilor a fost îngreunată de fragilitatea pereţilor şi de riscul prăbuşirii acestora, dar şi de friabilitatea solului.

Proiectul fost finalizat cu succes în anul 2020, redând monumentului funcționalitatea de clădire publică și pastrând nealterate volumetria și arhitectonica monumentului.

O atenție deosebită a fost acordată elementelor decorative și, întrucât majoritatea ornamentelor și profilelor fațadei au fost distruse, s-a procedat la refacerea acestora având la dispoziție câteva piese originare păstrate în custodia Muzeului Dunării de Jos sau documente de arhivă”, transmit cei de la ADR.

Restaurarea și valorificarea Ansamblului Monumental Curtea Domnească din Târgoviște a beneficiat de peste 19,7 milioane de lei.

Proiectul a avut ca obiectiv conservarea și valorificarea Ansamblului Monumental Curtea Domnească din Târgoviște, fostă capitală a Țării Românești.

Intervențiile au vizat restaurarea și punerea în valoare a mai multor obiective istorice din cadrul ansamblului, printre care Turnul Chindiei, ruinele Bisericii Paraclis, Biserica Domnească Mică „Sf. Vineri” și Biserica Domnească „Adormirea Maicii Domnului”.

Investiția a vizat creșterea atractivității turistice a orașului și stimularea dezvoltării economice locale prin creșterea numărului de vizitatori, estimată la aproximativ 92.000 de persoane anual în perioada de sustenabilitate.

Sursă: ADR Sud-Muntenia

Întinsă pe 29.000 de metri pătrați, Curtea Domnească reprezintă cel mai bine păstrat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul României. A funcţionat cu intermitenţă timp de peste trei veacuri (1396-1714), ca reşedinţă şi scaun domnesc pentru 33 de voievozi, începând cu Mircea cel Batrân şi încheind cu Constantin Brâncoveanu.

Cele patru obiective istorice reabilitate din Ansamblul Curtea Domnească fac parte din bunurile clasate în Patrimoniul Cultural Național din România (sursa descrierilor este siteul ADR Sud-Muntenia):

Ruinele Bisericii Paraclis

Biserica – paraclis a Curții Domnești, construită în jurul anului 1415, după refacerile brâncovenești din 1701, s-a numit „Biserica Doamnei”, fiind rezervată soției domnului și suitei sale.

Cu ajutorul fondurilor Regio, acolo au fost efectuate lucrări de eliminare a adaosurilor parazitare, colectarea și evacuarea apelor pluviale, refacerea copertinei de protecție a zidurilor ruinei, refacerea pardoselilor interioare și exterioare, iluminat arhitectural de punere în valoare, respectiv iluminat perimetral alcătuit din proiectoare încastrate în noul trotuar de gardă și iluminat arhitectural de incintă realizat prin intermediul proiectoarelor și achiziționarea dotărilor necesare.

Turnul Chindiei

Turnul Chindia reprezintă emblema de secole a orașului Târgoviște. Cel mai probabil a fost construit în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în vremea domniei lui Vlad Ţepeş.

Cercetările întreprinse de arheologul Nicolae Constantinescu au dovedit faptul că turnul Chindia a fost zidit pe pridvorul paraclisului din vremea lui Mircea cel Bătrân.

Lucrările au presupus recondiționarea bazei piramidale din cărămidă, inclusiv a celei din piatră, de la partea inferioară a turnului; măsuri de hidroizolare/combatere a umidității și infiltrațiilor; consolidarea și restaurarea/reabilitarea scării de acces; reabilitarea confecțiilor metalice și feroneriilor; refacerea tencuielilor interioare; refacerea învelitorilor; refacerea scurgerilor apelor pluviale de pe esplanadă; sistem de supraveghere video; măsuri de protecție și siguranță în exploatare pentru vizitatori; iluminat arhitectural de punere în valoare; dotări.

Biserica Domnească Mică Sf. Vineri

Biserica „Sf. Vineri”, sau Biserica Mică Domnească, a fost construită la mijlocul secolului al XV-lea și reparată în 1517 de clucerul Manea Persanu.

La sfârșitul secolului al XVI-lea, odată cu mărirea Curții Domnești, zidul care împrejmuia biserica, a fost legat cu masivul zid de incintă al Curții Domnești, fiind astfel inclusă în complexul acesteia.

La Biserica Domnească Mică Sf. Vineri s-a realizat reabilitarea fațadelor, reabilitarea tâmplăriei exterioare, refacerea șarpantei din lemn de rășinoase, refacerea învelitorii cu același tip de material, colectarea și evacuarea apelor pluviale, reabilitarea instalațiilor interioare și exterioare, reabilitarea confecțiilor metalice și a feroneriei, instalații de avertizare incendiu și antiefracție, iluminat arhitectural de punere în valoare și achiziționarea dotărilor.

Biserica Domnească Adormirea Maicii Domnului

Biserica Mare a Curții, paraclis religios important în Târgoviște, zidită în același timp cu Casa Domnească, poartă hramul Adormirii Maicii Domnului.

A fost construită în anul 1583 de Petru Cercel și refăcută în 1698 de Constantin Brâncoveanu. Se păstrează în forma sa originală.

În pridvor sunt câteva lucruri interesante: tabloul votiv unde sunt pictați domnitorii Țării Românești, o reprezentare a lui Mihai Viteazul, singura de altfel, purtând pe cap coroana domnească.

În pronaos sunt înmormântați Matei Basarab și nepotul acestuia.

Acolo au fost realizate lucrări de conservare și reabilitare a elementelor exterioare din piatră, reparații la trotuare și soclu, reabilitarea locală a paramentului exterior, revizuirea învelitorilor, sistem de degivrare la jgheaburi și burlane, iluminat arhitectural de punere în valoare, revizuirea instalației de paratrăsnet și dotări.

În urma implementării acestui proiect s-a urmărit creşterea numărului de vizitatori cu o rată de 8,77% pe an în perioada de sustenabilitate a proiectului, asigurându-se astfel impulsionarea dezvoltării judeţului Dâmboviţa.

Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneoclimaterică Pucioasa a beneficiat de o finanțare de aproape 21,5 milioane de lei prin POR 2014–2020, Axa prioritară 7, din care peste 17 milioane sunt bani europeni.

Proiectul a urmărit modernizarea infrastructurii turistice și urbane a stațiunii Pucioasa prin reabilitarea unor străzi importante, crearea de spații verzi și zone de agrement, precum și prin introducerea unui trenuleț turistic pentru vizitatori.

Au fost amenajate două grădini urbane cu locuri de joacă, zone de fitness și spații pentru recreere.

Datorită apelor sulfuroase cu cea mai mare concentraţie din ţară, staţiunea şi-a dezvoltat profilul în domeniul curei externe în afecţiuni reumatismale, inflamatorii, degenerative, abarticulare și sechele postraumatice ale mâinilor şi picioarelor.

De asemenea, aici sunt tratate cu bune rezultate boli de nutriție, de metabolism și afecțiuni specifice unor boli profesionale.

Tipurile de proceduri practicate la Băile Pucioasa sunt: băi calde cu ape minerale în căzi și bazine, băi de plante, împachetări cu parafină, termoterapie, kinetoterapie, inhalații, aerosoli, electroterapie.

Reabilitarea monumentului istoric Conacul Bolomey a fost un proiect implementat de Consiliul Județean Ialomița în comuna Cosâmbești.

Cu o valoare de peste 8,3 milioane euro, Proiectul a vizat restaurarea și valorificarea Conacului Bolomey, cu scopul de a reintroduce monumentul în circuitul cultural și turistic.

Conacul Bolomey restaurat. Foto: ADR Sud Muntenia

Proiectul a vizat conservarea patrimoniului istoric și dezvoltarea ofertei culturale și turistice a județului Ialomița.

Conacul Bolomey, unul dintre cele mai impunătoare conace boierești din sud-estul României, reprezintă un simbol al arhitecturii nobiliare rurale de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Conacul la interior, după restaurare. Foto: ADR Sud Muntenia

Construit în anul 1898 de o echipă de meșteri italieni, la comanda familiei Ghețu, edificiul impresionează prin stilul neoclasic francez cu elemente eclectice, prin simetria volumelor, picturile murale și cele patru turnulețe de colț – elemente distinctive ale arhitecturii sale.

Reabilitarea și modernizarea Grădinii de Vară de la Amara a fost finanțat cu 13,6 milioane de lei (aproximativ 85% din această sumă reprezentând bani europeni.

Proiectul a vizat realizarea unui ansamblu modern destinat desfășurării de evenimente culturale și recreative.

Lucrările au inclus extinderea capacității gradenelor, modernizarea construcțiilor anexe, refacerea aleilor și a spațiilor verzi, precum și instalarea unui sistem retractabil de acoperire pentru zona gradenelor.

Orașul Amara include în arealul său administrativ stațiunea balneoclimaterică Amara cu caracter permanent, atestată documentar din timpul domnitorului Matei Basarab.

Savantul Petru Poni este cel care a descoperit puterile miraculoase şi curative ale lacului şi, de atunci, mii de oameni vin să-şi trateze afecţiunile în lacul din Bărăgan.

Au fost întâi instalaţii primitive prin anul 1905, dar în prezent se fac proceduri moderne cu nămolul care tratează boli reumatice degenerative, reumatice inflamatorii, ginecologice, dar și a disfuncțiilor asociate acestora.

Lacul Amara găzduiește și efective importante ale unor specii de păsări protejate.

Datorită amplasării favorabile, stațiunea este o locație ideală pentru turiștii care vor să se relaxeze sau să se trateze natural.

Restaurarea Muzeului Memorial „B.P. Hașdeu” din Câmpina a fost finanțată cu 3,2 milioane de euro.

Proiectul a inclus restaurarea, renovarea și modernizarea muzeului memorial dedicat lui B.P. Hașdeu, precum și dotarea acestuia cu facilități moderne pentru vizitatori.

Castelul Iulia Hașdeu. Foto: ADR Sud Muntenia

Imobilul Muzeului Memorial „B. P. Hașdeu“ datează din secolul al XIX-lea, când, în anul 1893, terenul aflat în proprietatea chimistului dr. Constantin Istrati a fost cumpărat de Bogdan Petriceicu Hașdeu pentru a înălţa acolo un castel închinat memoriei fiicei sale defuncte.

Castelul „Julia Hașdeu” a fost construit între anii 1893 şi 1896 de către savant după planuri pe care le-a desenat el însuşi, planurile finale fiind întocmite de către arhitectul Toma Dobrescu, potrivit ADR Sud-Muntenia.

Proiectul și-a propus consolidarea infrastructurii şi a suprastructurii, hidroizolarea clădirii, restaurarea tâmplăriei, execuţia de pardoseli din duşumea de foioase în toate încăperile de la parter, restaurarea finisajelor exterioare; conservarea/ restaurarea componentelor artistice şi pieselor din lemn (piese de mobilier, ceasuri şi tâmplărie interioară); conservarea/ restaurarea elementelor decorative din piatră, marmură, stucaturi, porţelan, ceramică (sculpturi, vase decorative, elemente de zidărie.

Pe lângă cele amintite, mai sunt multe alte proiecte finanțate din bani europeni în regiune, care susțin direct sau indirect turismul.