FOTO Zece castele și cetăți din România pe care le poți vizita într-o săptămână, cu plecare din București / Hartă, traseu pe zile, informații inedite și sfaturi de călătorie

Șapte zile, aproape 1.200 de kilometri parcurși în circa 18 ore de condus în total prin zone cu peisaje deosebite, popasuri în orașe cu istorie bogată, unde pot fi vizitate cel puțin zece castele și cetăți, majoritatea din perioada medievală. Astfel poate arăta o săptămână de concediu în România.

G4Media.ro/ENTR a realizat un astfel de traseu cu plecare din București, detaliat pe zile, cu informații inedite despre monumentele care pot fi vizitate și cu câteva sfaturi pentru o călătorie fără stres.

Ziua 1: București – Curtea de Argeș – Hațeg

Drumul de la București la Curtea de Argeș are în total 155 de kilometri și poate fi străbătut în maximum două ore. Drumul este foarte lejer: se merge pe Autostradă până la Pitești și apoi pe DN 7C, pe la Bascov.

Este o destinație interesantă datorită numărului mare de obiective turistice care pot fi vizitate acolo: Curtea Domnească, Mănăstirea Curtea de Argeș, Fântâna lui Manole.

Orașul oferă o mare diversitate culinară la restaurantele din zonă. De altfel, este indicat să serviți masa la Curtea de Argeș, având în vedere că următoarea etapă a traseului nu este atât de ofertantă din acest punct de vedere.

De aici veți pleca spre Hațeg. Este un drum destul de lung, de 250 de kilometri, printr-o zonă extrem de frumoasă, care include și Defileul Jiului. Este nevoie de 4 ore de condus pentru a-l străbate, ceea ce face să nu mai fie timp pentru vizitarea Cetății Medievale a Țării Hațegului, în prima zi a excursiei.

Curtea Domnească din Argeș datează din secolul al XIII-lea și a fost prima capitală a Țării Românești. Este inclusă pe lista monumentelor istorice UNESCO.

Curtea Domnească se prezintă sub forma unor ruine, dar care sunt foarte bine conservate. În interior, turiștii pot admira și Biserica Domnească Sfântul Nicolae, ctitoria lui Basarab I, terminată în anul 1352, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale, cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească.

Picturile murale interioare sunt deosebit de valoroase. Tot în interior sunt și ruinele caselor domnești ale lui Basarab I și Neagoe Basarab. Curtea Domnească se află pe strada Negru Vodă 2 din Curtea de Argeș și se poate vizita între orele 10-18.

Ziua a II-a: Hațeg – Hunedoara – Alba Iulia

Este o zi mai lejeră pentru condus. De la Hațeg, la Alba Iulia, via Hunedoara, sunt puțin peste 100 de kilometri, dintre care o bună parte se străbat pe autostradă. Recent a fost finalizată și autostrada Sebeș – Turda, astfel încât drumul până la Alba Iulia durează mai puțin de o oră și jumătate.

Chiar dacă traseul este mai scurt, include o mulțime de obiective: spre exemplu, Castelul Corvinilor.

Castelul Corvinilor impresionează prin prezența sa, care domină orașul Hunedoara. Pentru cei atrași de evul mediu, castelul reprezintă un monument singular în România și printre cele mai atractive din spațiul european. Este unul dintre cele mai căutat obiective turistice din România, fiind vizitat anual de sute de mii de persoane.

Programul de vizitare este: Luni: 12:00 – 20.00; Marți – Duminică : 9:00 – 20:00. Bilete costă 37 de lei pentru adulți, 7 lei pentru elevi, studenți, 17 lei pentru pensionari. Se plătește în plus pentru cei care doresc ghid și se percepe o taxă de foto și video.

Legendă: Pe blazonul familiei Corvinilor este inscripționat un corb care tine în cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei are o legenda. Se spune că Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Țara Hațegului, pe nume Elisabeta. Pentru a o feri de necinste, regele îi da de soț pe unul din vitejii sai, Voicu, dăruindu-i totodată și un inel drept dar pentru copilul nenăscut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va crește. În timpul unei călătorii facute de familia lui Voicu, poposind pentru a prânzi, inelul este uitat pe o margine a ștergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de strălucirea inelului îl fura încercând să plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc și săgetează corbul, recuperând astfel inelul. Atunci când crește și ajunge la curtea regală, povestește această pățanie, iar regele, impresionat de această istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor să fie corbul cu inel de aur în cioc. De altfel, și numele familiei provine din latinescul „Corvus”, care înseamnă „Corb”, o pasăre care simboliza cu totul altceva în evul mediu, si anume înțelepciunea și longevitatea.

În zonă se află și Sarmizegetusa Regia. Pentru a vizita și acest loc, este nevoie să vă întoarceți de la Hunedoara, pe la Călan.

Sarmizegetusa Regia a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac, înainte de războaiele cu Imperiul Roman. Ruinele cetății dacice au fost incluse pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Monumentul se află în Țara Hațegului, în Munții Orăștiei.

Din anul 2013 aici au fost instituite mai multe măsuri de protejare și punere în valoare turistică a sitului. Există un regulament de vizitare, drumul de acces a fost refăcut și este asigurat un serviciu de pază, inclusiv cu supraveghere video.

Ulterior, de la Sarmizegetusa Regia până la Alba Iulia mai sunt 84 de kilometri. Se merge pe 705 A și de la Orăștie se intră pe autostradă până la Alba Iulia.

Nu este necesar să așteptați până a doua zi pentru a vedea Cetatea Alba Carolina de la Alba Iulia.

Aceasta se poate vizita chiar în seara respectivă, fiind un loc perfect pentru promenadă, cu spații pietonale largi, prin vechile șanțuri de apărare sau se poate merge în partea centrală, unde sunt majoritatea obiectivelor turistice.

Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia este cea mai mare cetate din România, care stă în picioare de mai bine de 300 de ani. Cetatea include vestigiile a trei fortificații, din tot atâtea epoci diferite. Altfel spus, fiecare cetate ridicată aici a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de romani, Cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina. Rămășițele acestor fortificații sunt încă vizibile.

Cetatea actuală a fost ridicată la Alba Iulia la începutul secolului al XVIII-lea și, atenție, nu este cetatea în care a intrat Mihai Viteazul la 1600.

Primul proiect al fortificației a fost realizat de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, care a condus și prima fază a lucrărilor. Arhitectul a murit de ciumă și își doarme somnul de veci în Catedrala Romano Catolică din Alba Iulia.

Piatra de temelie a Cetății fost pusă în 4 noiembrie 1715. În linii mari, se consideră că anul de încheiere al lucrărilor este 1738, deși au existat diferite lucrări și în anii următori.

• Cetatea Alba Carolina este cel mai impunător monument baroc al Transilvaniei. Fortificația, construită pe 110 hectare și apărată de 3 ziduri, are formă de stea cu 7 colțuri.

Impunătoarea fortificație a primit numele împăratului Carol al VI-lea, în vremea căruia a fost ridicată, respectiv Carlsburg-Cetatea lui Carol, potrivit Alba Iulia QR Code, un proiect de prezentare a monumentelor din oraș, dezvolatat de primărie.

Cetatea a fost atacată o singură dată în existența ei militară, dar niciodată cucerită. Episodul a avut loc în 1849, când 8.000 de soldați maghiari au asediat-o fără succes. Cetatea medievală a fost însă devastată de mai multe ori, inclusiv de o masivă invazie mongolă.

Cetatea Alba Carolina a cunoscut în ultimii ani transformări spectaculoase, care o fac tot mai vizibilă pe „tortul” turistic al Europei.

Ziua a III-a: Alba Iulia – Târgu Mureș

Distanța de aproximativ 120 de kilometri poate fi străbătută în mai puțin de o oră și jumătate. Sunt două porțiuni de autostradă: Alba Iulia – Unirea, apoi pe o scurtătură până la Luncani, după care urmează o nouă porțiune de autostradă spre Târgu Mureș (cu o întrerupere).

Pe parcurs, cu un mic ocol de câțiva kilometri, se poate vedea Castelul Teleki din Ocna Mureș. Nu este amenajat pentru vizitare, iar curtea este năpădită de bălării.

Cu toate acestea, poarta este descuiată, iar ușile de la intrare lipsesc. Se poate intra cu precauție, în condițiile în care unele plafoane s-au prăbușit. Scările sunt în stare bună și se poate intra prin toate ungherele clădirii.

Construcția a fost edificată acum 800 de ani și păstrează multe elemente de arhitectură veche. Vizitarea acestui castel părăsit este o experiență în sine.

Ajunși la Târgu Mureș, puteți să faceți oricând o plimbare prin cetatea medievală.

Cetatea medievală din Târgu Mureș, construită între 1605-1653, dispunea de 7 bastioane unite prin ziduri și era înconjurată de un șanț de 10 metri lățime și 8 metri adâncime.

În interiorul fortificației se găsesc Biserica Reformată din Cetate și Muzeul de Istorie și Arheologie. Cetatea se află chiar în centrul municipiului Târgu Mureș, se întinde pe circa 4 hectare și a fost reabilitată recent.

Cu această ocazie, lângă clădirea comandamentului a fost amplasată macheta cetății turnată în bronz și dotată cu inscripționare Braille, fiind utilă pentru o mai bună orientare a turiștilor cu deficiențe de vedere.

Ziua a IV-a: Târgu Mureș, Brașov, cu vizite la Sighișoara și Rupea

Traseul este relativ lung: are aproximativ 180 de kilometri și pe unele porțiuni sunt lucrări în derulare. Este nevoie de 3 ore de condus continuu. Sighișoara și Rupea sunt cele două obiective importante de pe acest drum.

Cetatea Sighișoarei este cea mai bine păstrată cetate orășenească din Transilvania și totodată cea mai mare cetate medievală din Europa locuită fără întrerupere, înregistrată în patrimoniul UNESCO.

Așa cum se păstrează astăzi, arhitectura Sighișoarei este dominată de Renaștere si Baroc. Din vechea arhitectură gotică rurală au rămas numai cele două biserici importante ale cetății: Biserica din Deal și Biserica Mănăstirii. Sistemul defensiv era compus dintr-un zid lung de 930 m, 14 turnuri de apărare și 5 bastioane de artilerie. Din el se mai păstrează până astazi 9 turnuri, 2 bastioane și o parte din zidul de incintă. Turnul cu Ceas protejează poarta principală a cetății și a devenit un symbol al Sighișoarei.

• În weekendul 30-31 iulie se organizează cunoscutul festival medieval de la Sighișoara.

Majoritatea celor 164 de case de locuit din cetate având cel puțin 300 de ani vechime sunt considerate monumente istorice. Vă puteți caza chiar într-una dintre acestea.

Cetatea Rupea, care domină peisajul zonei, în apropierea drumului european E60, a avut șansa unei conservări de excepție. Datorită fortificațiilor și înțelepciunii gospodarilor ei, cetatea nu a fost atacată, cucerită sau jefuită niciodată.

Reabilitată în urmă cu zece ani printr-un proiect de excepție, cetatea acoperă o suprafață de 11 hectare cu ziduri, turnuri și curți interioare.

Programul de vizitare diferă în funcție de perioada din an. Începe la 9.00 și se încheie la 17.00 în noiembrie – martie, la 20.00 în aprilie – august și la 19.00 în septembrie – octombrie. Tariful este de 15 lei pentru adulți și 8 lei pentru minori.

Cetatea Brassovia (Cetatea Brașovului) a fost construită în evul mediu, pe vârful Tâmpei, fiind cheia stăpânirii orașului Brașov. Ansamblul fortificat, de formă aproape triunghiulară, ocupa o suprafață de 23.000 mp.

Turiștii pot vedea ruinele de pe Tâmpa, dar și o machetă în miniatură, pentru că cetatea a fost demolată la mijlocul secolului al XV-lea, deoarece era greu accesibilă și dificil de întreținut din cauza mărimii. Poarta Șchei este singura poartă care a supraviețuit integral din vechea cetate. Ca parte a zidului de sud-vest al ansamblului fortificațiilor orașului, Poarta Șchei este declarată monument istoric.

Puteți vizita și Cetățuia de pe Strajă, o fortificație importantă de apărare, situată însă în afara Cetății Brașovului, cu scopul de a împiedica atacarea și mai ales bombardarea acesteia de pe înălțimile din jur. Cetățuia este situată la nord de Cetatea Brașovului (Centrul istoric al orașului), pe Dealul Straja (Dealul Cetății).

Tot în centrul vechi al Brașovului se găsesc și „Prima Școală Românească” și Biserica Neagră.

Ziua a V-a: Brașov – Făgăraș – Sibiu

Drumul (E68) presupune între 2 ore și jumătate și 3 ore, în funcție de ora de plecare, deși vorbim despre mai puțin de 150 de kilometri.

Cetatea Făgărașului, atestată documentar la mijlocul secolului al XV-lea, este o fortificație de apărare cu caracter militar. În formă de patrulater, este înconjurată de un șanț plin cu apă, care în caz de atac își putea tripla volumul de apă. Între 1918 şi 1948 cetatea a fost garnizoană a armatei române. Între anii 1948-1960, cetatea Făgăraşului a fost transformată în închisoare pentru deţinuţi politici, iar după anul 1960, cetatea va fi dezafectată şi vor începe vaste lucrări de restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat din perioada de glorie a secolului al XVII-lea.

Atenție! Cetatea este închisă în zilele de luni. Vara, poate fi vizitată marți-vineri între orele 8.00 – 19.00 și sâmbătă-duminică între orele 10.00 – 18.00.

Ziua a VI-a: Sibiul, unul dintre cele mai frumoase orașe din România

Sibiul merită cu siguranță o zi dedicată. Este unul dintre cele mai frumoase orașe din România, cu piețe vechi, pasaje și nenumărate terase și restaurante.

Seara, Sibiul oferă multe variante de petrecere a timpului, de la concerte, la spectacole de teatru.

Cetatea Sibiului numără 39 de turnuri, 4 bastioane, 2 rondele și 5 porți care constituiau fortificația vechiului burg. Era cunoscută drept „orașul roșu” pentru numeroasele fortificații de cărămidă și turnurilor de piatră, vizibile de la mare distanță.

Ziua a VII-a: Întoarcere de la Sibiu la București

Drumul are o lungime de 280 de kilometri și durează (dacă nu sunt probleme pe Valea Oltului), aproximativ 4 ore.

Traseul cel mai rapid este pe E81, iar de la Pitești până la București este autostradă.

În total, traseul însumează aproximativ 1.200 de kilometri și poate fi străbătut în aproximativ 18-20 de ore de condus.