FOTO Tânăra din spatele celor mai puternici lideri ai lumii: Ștefana, ofițerul de poliție care i-a escortat pe Biden și Zelenski pe podiumul Adunării Generale ONU

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ștefana avea doar puțin peste 30 de ani când a început să stea în spatele celor mai importanți lideri ai lumii, pentru a-i proteja. Era printre nou-veniții în echipa ONU din New York și, pentru prima dată în carieră, asigura securitatea unui șef de stat: trebuia să asigure garda de onoare pentru Joe Biden. Era un first pentru amândoi: ea – ofițer de securitate pe podium, el – președinte al SUA la ONU. Reflectoarele cele mai mari și intense. 

Ștefana are un fiu de 8 ani care ”îi arată zilnic ce frumos e infinitul”: ”Jobul m-a ajutat să mă descopăr pe plan personal, revelând laturi ale mele care nu erau exploatate și care acum mă definesc. Mă identific foarte mult cu munca mea, pentru că îmi oferă posibilitatea de a mă explora continuu pe plan personal. Aici, oportunitățile de dezvoltare sunt nesfârșite, în orice direcție dorești” (sursa foto: Arhivă personală)

Ștefana Mărginean (Moldovan) s-a născut în nordul Transilvaniei, într-un sat cu 500 de suflete, la sfârșit de vară, când rănile primei mineriade încă zvâcneau 400 km mai la sud, în Capitală. Din Uila (Batoș, Mureș), a luat calea Academiei de Poliție la București, a absolvit Dreptul la Sibiu și a trecut și pe la Universitatea ”Babeș Bolyai” pentru un master în sociologie. 

Tot așa, până în New York, la ONU. Vorba șefului Serviciului de Siguranță şi Securitate al organizației, din momentul recrutării sale: ”De ce nu? Atât timp cât se poate”. 

• Organizația Națiunilor Unite (ONU) este cea mai mare și cunoscută organizație internațională și cea mai reprezentativă pentru eforturile mondiale de asigurare a păcii în lume. A fost înființată în octombrie 1945 și astăzi numără 193 de state membre din întreaga lume. România este membru ONU din 1955. 

Sediul central al ONU, unde Ștefana lucrează ca ofițer de securitate în domeniul investigațiilor, funcționează asemenea unei zone ”autonome”, extra-naționale, ca o ambasadă, însă spațiul se află sub jurisdicția și legislația SUA. 

În afară de funcția principală, ocazional, și în urma unei selecții pentru care candidatura este voluntară, Ștefana este și ofițer de protecție pentru șefi de stat sau oficiali guvernamentali care vizitează sediul sau au întâlniri cu secretarul general al ONU. A ajuns să facă asta fără experiență de profil în România, pentru că aici nu a ocupat niciodată o funcție similară. La fel ca ea, au ajuns să asigure securitatea la ONU sau să lucreze pe alte posturi și alți români, inclusiv soțul ei. 

Ștefana mai efectuează și servicii de gardă de onoare cu ocazia unor evenimente speciale, cum ar fi comemorările colegilor ONU, întâlnirile între șefii de state și secretarul general sau ceremoniile de la steagul ONU.

A ajuns acolo venind dintr-o lume departe de ce avea să găsească la New York, cu mentalitate și obiceiuri încremenite în alte sisteme de gândire și valori și unde nu există posturi sau funcții precum cele pe care ea urma să le îndeplinească.

“Clasa mea, de la Serviciul de Securitate din New York, a fost compusă din 13 femei, un moment istoric, fiind doar a doua clasă de femei ca ofițeri de securitate până în prezent. Cel mai mare moment de mândrie a fost atunci când am absolvit ca cel mai bun recrutat și am fost aleasă să susțin discursul de absolvire. Ziua discursului, 20 ianuarie 2020, coincidea cu celebrarea zilei lui Martin Luther King, fapt care m-a inspirat profund. Reflectând la cuvintele sale din celebrul „I have a dream”, am simțit că mă aflam la începutul unui vis pe care nu-l visasem niciodată, dar care era acum gata să devină realitate”, povestește Ștefana.

Se simțea nepregătită însă încrezătoare, deși nu știa ce o așteaptă, dar era entuziasmată și voia să recupereze distanța dintre lumi. Așa că a îndrăznit. Mult. 

Ștefana nu se lasă umbrită de modestie și spune că e mândră de cum a reușit să performeze, fără proptele, în necunoscut, sub presiunea unui sistem foarte competitiv. 

Cu multă ambiție și optimism, dublate de pasiune. Așa a ajuns lângă cei mai importanți șefi de stat din lume:

• ”Nu știam multe, pentru că nu mi-am propus niciodată să trăiesc într-o altă țară. Nu acesta a fost scopul meu (…) Este interesant cum așteptările de acasă nu sunt niciodată aceleași cu ceea ce găsești. Totul se dă peste cap și capătă forme noi pentru care eu nu aveam un «model» din România. Cert este că aici totul se petrece la o altă scară. Mai mult, mai complex, fascinant”, explică Ștefana Mărginean.

Primul șef de stat pe care Ștefana l-a văzut a fost Jair Bolsonaro (președintele Braziliei între 2019-2022), pentru că, prin tradiție, este primul care ține discursul la Adunarea Generală a ONU. A asigurat garda de onoare inclusiv pentru Joe Biden sau Volodimir Zelenski, în plin război ruso-ucrainean.

sursa foto: UN Photo / Manuel Elías

sursa foto: Captură

• Ștefana a participat la procesul de recrutare în 2019, aplicând pe platforma lor “inspira” la un anunț de job opening pentru ofițer de securitate. Ulterior a fost invitată să participe la concursul propriu-zis care a constat în proba de sport eliminatorie, urmată de un test scris și un interviu oral. Ștefana a aplicat în luna februarie 2019, a susținut examenele în iunie 2019 și s-a angajat efectiv în decembrie 2019. Anul trecut a fost selectată pentru clipul de mai jos, de promovare în vederea recrutării.

Tânăra a ajuns la ONU „dintr-o mare curiozitate personală și profesională” și din setea de provocări. Îi plac lucrurile care nu sunt facile, îi place să mențină controlul pentru a promova siguranță, este ambițioasă peste măsură și, mai ales, îi plac ordinea și lucrurile făcute cu profesionalism.

De viața Ștefanei și a colegilor ei de la departamentul de securitate al organizației depind viețile celor mai importanți lideri ai lumii atunci când aceștia se află în sediul central al ONU. 

Dacă viața unuia dintre șefii de stat pe care îi au în grijă în timpul supravegherii este în pericol, Ștefana și colegii ei au obligația să intervină ca să-i asigure protecția maximă posibilă, „în conformitate cu circumstanțele”. 

Altfel spus, ofițerii de securitate răspund cu propria viață de viața șefilor de stat pe care îi au în grijă.  

Prima dată a fost pusă în situația asta chiar cu Joe Biden, în 2021, primul an de mandat al acestuia. Ea ieșea pe podiumul ONU pentru prima dată în carieră, sub lumina reflectoarelor ”cele mai mari și mai intense”, iar Biden era acolo prima oară în calitate de cel mai puternic om din lume. 

A doua zi, amândoi erau pe prima pagină The New York Times. 

sursa foto: Captură NYT

Ștefana a stat nemișcată timp de 40 de minute, cât a durat discursul lui Biden, timp în care era filmată live de CNN și de toate platformele de socializare ale lui POTUS.

• „Impresiile de moment au fost copleșitoare datorită aparatului uman din spatele fiecărui șef de stat, cu atât mai mult al președintelui Americii. Am avut emoții foarte mari pentru că urma să am prima ieșire în lumina reflectoarelor (cele mai mari și intense) cu Biden, în cadrul primului său an de mandat. Era și prima mea ieșire vreodată pe acel podium, care poate fi considerat una dintre cele mai importante scene ale lumii. A fost un «first» pentru amândoi, în același timp. M-au ajutat focusul profesional și determinarea de a nu da greș, știind că orice mică eroare va fi surprinsă de camerele și aparatele foto ale presei mondiale. Am fost live pe CNN și pe platformele de socializare ale lui POTUS și am apărut a doua zi pe prima pagină a The New York Times. Discursul lui Biden a durat 40 de minute, iar spre final am simțit că trebuie să îmi relaxez corpul pentru a nu face vreo mișcare bruscă din cauza tensiunii. Totul a mers perfect și coordonarea cu colegul cu care am ieșit pe podium a fost impecabilă (el fiind tot român). A fost un succes care mi-a dat multă încredere în mine”, povestește Ștefana.

Între cei pe care i-a întâlnit și pe care i-a escortat, cei mai carismatici au părut a fi președintele francez Emmanuel Macron și emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, precum și premierul canadian Justin Trudeau. 

Nu are șef de stat preferat, dar îi plac femeile președinte, la fel și senzația pe care o are când acestea îi zâmbesc într-un soi de complicitate feminină. Maia Sandu, președinta de la Chișinău, a fost una dintre acestea. 

sursa foto: Arhivă personală

Dacă o întrebi despre toleranță, Ștefana îți va spune că astăzi e o utopie, pentru că altfel nu am face încă formări sau cursuri despre ”unconscious bias” (prejudecăți de care nu suntem conștienți, n.red.). Despre libertate și democrație are definiții la fel de simple și cuprinzătoare:

• „Eu cred în legea compensației. Mi se confirmă mereu în fiecare spectru al vieții. Toleranța este o utopie, altfel nu am face cursuri de «unconscious bias» și în prezent. Libertatea este putere – puterea să răspunzi «prezent» la orice apel. Democrația este o alegere a unui stil de viață”, spune tânăra.

Pentru ofițerii de la departamentul de securitate al ONU, ședințele Adunării Generale sunt cele mai marcante momente ale anului: cei mai importanți oameni din lume se strâng în același loc și orice situație neprevăzută sau orice element care apare pe ultima sută de metri poate transforma una dintre cele mai complexe și importante întruniri din lume într-un fiasco direct proporțional cu amploarea evenimentului. 

• Adunarea Generală a Națiunilor Unite este unul din cele cinci organe ale ONU și singura în care toate cele 193 de state membre au vot egal și puteri egale. Adunarea supraveghează bugetul ONU, alege membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate și se întrunește anual. Prima adunare a fost convocată la 10 ianuarie 1946, în holul central al Palatului Westminster din Londra, când ONU avea 55 de membri. 

Spre exemplu, o ploaie englezească era să strice toată întâlnirea prințului William cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres:

• „Toate zilele din timpul Adunării Generale sunt dificile, mai ales atunci când planurile nu merg conform așteptărilor, iar acest lucru se întâmplă frecvent, mai ales în cazul VIP-urilor. Un moment provocator a fost când am realizat că succesul unei misiuni depindea de mine, dar am reușit să găsesc soluții și am transformat un potențial eșec într-un succes. Amintirile amuzante sunt când lucruri neprevăzute se întâmplă, precum furtuna intensă care a apărut chiar când prințul William venea la întâlnirea cu secretarul general. În acele cinci minute, umbrelele nu și-au împlinit rolul, dar totul a fost gestionat excelent, iar finalul a fost plin de râsete – o amintire plăcută a unei ploi englezești în New York”, își amintește Ștefana.

sursa foto: ONU

Sunt cele mai complicate momente, dar și cele mai intense și așteptate perioade pentru ofițerii de securitate. Adrenalină, provocare, oameni cu slăbiciuni și emoții în loc de șefi de stat formali și scorțoși. 

În multe cazuri, ofițerii de securitate de la ONU ajung chiar să-i cunoască puțin după câteva zile în care i-au însoțit în permanență, peste tot în incinta sediului ONU.  Dar cum arată o zi la Adunarea Generală, din pantofii unui ofițer de securitate?

• „Depinde de mulți factori, în funcție de atribuțiile pe care le ai ca ofițer de securitate pentru acel eveniment. Pentru mine, Adunarea Generală este cel mai frumos moment, chiar dacă este foarte solicitant. Îți dă sentimentul că poți normaliza faptul că îi vezi pe aproape toți liderii lumii într-o singură săptămână și să fii prezent în epicentrul cel mai bine păzit din lume, cu cea mai mare concentrare de personalități. Când lucrezi ca ofițer de protecție, escortezi președinții și delegațiile lor prin clădire la evenimente oficiale, vezi aproape tot ce fac și ajungi chiar să îi cunoști puțin, dacă petreci mai mult de două zile cu ei”, explică Ștefana.

Însă ofițerii de securitate nu interacționează informal cu șefii de stat pentru că nu le permite protocolul. Ștefana a schimbat două vorbe cu președintele francez Macron, la inițiativa acestuia, și cu Klaus Iohannis, pe care l-a salutat în culise după ce i-a asigurat garda de onoare pe podium în timpul discursului său. 

Discuțiile ofițerilor de securitate cu șefii de stat se rezumă strict la dimensiunea profesională, dar gradul de apropiere din dialoguri poate fi mai accentuat sau nu, în funcție de felul fiecăruia de a fi, explică tânăra. Ele nu trec însă, niciodată, granița profesională:

• „Rigorile profesionale și protocolul nu ne permit să avem conversații informale cu șefii de stat, chiar dacă în culise există un cadru mai intim în care sunt doar ei, asistenții lor, personalul de protocol și noi, ofițerii de securitate. Totuși, președintele Macron mi-a dat mâna și m-a întrebat ce fac. Am vorbit și cu președintele Iohannis după ce i-am făcut garda de onoare pe podium. L-am salutat și i-am spus că sunt româncă, ceea ce a părut că l-a surprins”, își amintește ea.

După experiența ONU, fie că va fi la 65 de ani, vârsta maximă de pensionare în cadrul organizației, fie mai devreme, se va muta dintr-un colț al lumii în altul. Și va scrie. 

Dar ce simte tânăra din Uila astăzi, privind în urmă, în satul din centrul Transilvaniei de unde a plecat acum mai bine de două decenii? Cum e să ajungi din Uila la New York, de pe băncile școlii, în garda liderilor lumii?

• „Este greu de descris emoția exactă, dar cred că «daring greatly» (îndrăznește mult, n.red.) exprimă cel mai bine ce simt. Încrederea în sine o ai deja, știind că ai fost ales să reprezinți organizația într-un moment atât de important. Cred că am simțit ceva similar cu ce a spus Theodore Roosevelt în discursul său din 1910:
«The credit belongs to the man who is actually in the arena […] who, at the worst, if he fails, at least fails while daring greatly» («Meritul/recunoașterea aparține omului care se află efectiv în arenă/luptă […] care, în cel mai rău caz, dacă eșuează, cel puțin eșuează îndrăznind enorm», n.red.). Am fost mereu mândră, fără modestie, să îndrăznesc măreț, riscând să eșuez sau să reușesc. Până acum, am reușit mereu”, încheie Ștefana Mărginean.