Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
PSD l-a propus premier pe Sorin Grindeanu, un produs al politicii interne, PNL-USR-UDMR au răspuns cu Siegfried Mureșan, un produs extern. În această seară, președintele Dan trebuie să aleagă. Decizia șefului sistemului, așa cum s-a autointitulat Nicușor Dan, va fi turnesolul mandatului său.
Alegerea nu e doar între două persoane cu agende total diferite. Nici între două blocuri politice cu ideologii și politici publice diferite. Președintele va alege dacă perpetuează cartelul transpartinic sau dacă permite partidelor să își ia în mod autonom deciziile – mai bune sau mai proaste. E o alegere fundamentală între mai multă democrație sau mai puțină democrație.
Iată de ce.
Președintele Dan a avut la dispoziție aproape două luni să îl desemneze premier pe Sorin Grindeanu, soluția logică după ce PSD a dărâmat guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură. Sigur că această desemnare ridica două mari probleme pentru PSD. Prima – însemna să facă o coaliție cu AUR, transparentă sau pe sub masă. A doua – PSD urma să ia măsurile nepopulare de reducere în continuare a deficitului bugetar.
Tocmai de aceea, președintele Dan a încercat să dea guvernul PSD-ului, fără însă ca PSD să aibă și responsabilitatea nominală a premierului. Asta au reprezentat guvernele Tomac și Veștea: proxy-uri pentru PSD. Pentru realizarea acestui scop, șeful sistemului a încercat în primă fază să preia controlul total asupra PNL prin puciul eșuat, apoi măcar să rupă o bucată cât mai mare din partid.
PNL a rămas însă în picioare. Chiar și după Joia Neagră, chiar și după atacul cu arme interzise la adresa UDMR. Mai mult, PNL s-a întărit semnificativ prin încheierea alianței cu USR și UDMR, o alianță care are acum mai multe voturi în Parlament decât PSD.
PNL, ca și USR și UDMR, au dus în aceste luni o luptă pentru autonomie politică. Ce a făcut Nicușor Dan, alături de PSD și de unele instituții de forță, a fost să atace libertatea de decizie internă în aceste partide. Cartelul de care am vorbit a încercat să captureze trei partide democratice și să le subordoneze.
Motivul e simplu. PNL, USR și UDMR au promovat o agendă reformistă care a deranjat profund cartelul. Cele trei partide au realizat reforma pensiilor magistraților (cu ajutorul CCR), o mică reformă în administrație, plus schimbări semnificative în instituții precum ANAF, în unele companii de stat și în energie. Și pregăteau reforma pensiilor militare. Or, această agendă reformistă e tot ce sperie mai tare cartelul transpartinic, pentru că înseamnă pierderi financiare și diminuarea puterii.
Nicușor Dan a decis, din motive încă necunoscute, să joace de partea sistemului, cum a mărturisit candid joi seară, când a spus că după 20 de ani de luptă, ”nu poți să te lupți cu Sistemul când ești șeful sistemului”. Acolo s-a plasat și PSD, cel care a încercat să oprească reformele prin moțiunea de cenzură semnată și votată împreună cu partidul extremist AUR.
Acum, Nicușor Dan are de făcut alegerea care-i va defini mandatul. Dacă alege Grindeanu, va da semnalul că transferă puterea executivă în mâna cartelului nereformat și dă liber la noi tentative de capturare a PNL, USR și UDMR. Dacă alege Mureșan, înseamnă că dă o șansă partidelor să-și ia singure deciziile – bune sau proaste.
Din perspectiva alegerii de astăzi vedem cu alți ochi campania de demonizarea a UDMR de săptămâna trecută, când marile televiziuni au lansat concomitent o campanie iresponsabilă de incitare la ură interetnică după refuzul UDMR de a vota guvernul Veștea. O altă țintă a acelei campanii a fost Siegfried Mureșan, acuzat fără nici o dovadă că ar fi conspirat cu Manfred Weber și Peter Magyar pentru a determina UDMR să nu voteze guvernul Veștea.
Dacă ne referim la performanțele celor doi candidați la funcția de premier, greu poate fi făcută o comparație. Sorin Grindeanu, cu o agendă exclusiv internă, are la pasiv două din cele mai mari scandaluri ale ultimului deceniu: marile proteste împotriva OUG 13 și zborurile de lux Nordis. La activ are lupta cu Dragnea și cei 500 km de autostradă din mandatul de la Transporturi.
Siegfried Mureșan, cu o agendă exclusiv externă, are la pasiv acuzația adusă de Elena Udrea, nedovedită, că fostul primar Gheorghe Ștefan zis Pinalti i-ar fi finanțat campania cu bani din afacerea ”licențelor Microsoft”. La activ are influența reală la nivel european, negocierea PNRR din partea Parlamentului European, negocierea viitorului buget UE de circa 2.000 de miliarde de euro, plus tracțiunea totală pentru Republica Moldova.
Rămâne de văzut dacă în alegerea lui Nicușor Dan va cântări și faptul că Siegfried Mureșan e văzut de politicieni ca nefăcând parte din centrul de putere din jurul SRI, ba chiar apropiat de ”verișorii” din Pădure.
PS: În cazul în care președintele Dan îl va nominaliza pe Siegfried Mureșan, iar acesta va trece votul din Parlament, e de urmărit dacă vor începe tensiunile cu președintele patidului, Ilie Bolojan. De fiecare dată când premier a fost o altă persoană. decât șeful partidului a început lupta internă pentru putere.