Fostul preşedinte kosovar Hashim Thaci pledează nevinovat pentru crime de război. Procesul său de la Haga ar putea dura ani de zile

Fostul preşedinte kosovar Hashim Thaci a pledat luni nevinovat la acuzaţiile de crime de război şi crime împotriva umanităţii, în deschiderea procesului său judecat de o instanţă specială la Haga, în timp ce afară se adunaseră susţinători ai liderului care cândva era lăudat de Occident, relatează agenția Reuters, citată de news.ro.

Hashim Thaci şi alţi trei inculpaţi sunt acuzaţi de 10 capete de acuzare pentru persecuţie, crimă, tortură şi răpirea unor persoane în timpul şi la scurt timp după insurecţia din 1998-1999, care a dus în cele din urmă la obţinerea independenţei Kosovo faţă de Serbia şi care l-a transformat pe Thaci într-un erou în ochii multor compatrioţi din ţară şi din străinătate.

Procurorul Alex Whiting a declarat că cei patru au vizat opozanţii politici, precum şi minorităţile etnice – sârbii şi romii – încarcerând sute de persoane în Kosovo în condiţii teribile şi fiind responsabili pentru moartea a 102 dintre ele. Cele mai multe victime erau membri ai majorităţii etnice albaneze din Kosovo, care reprezintă 90% din populaţia majoritară, a precizat procurorul.

„Nu poate exista nicio justificare pentru detenţia arbitrară a civililor şi a persoanelor aflate în afara luptei şi supunerea lor la abuzuri, tortură şi crimă. Acesta este motivul pentru care procuratura a intentat acest caz, pentru a apăra statul de drept şi principiul că nimeni nu este mai presus de lege, chiar şi pe timp de război”, a declarat Whiting.

Cei patru inculpaţi, toţi lideri ai fostei mişcări de gheriă Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), care ulterior au intrat în politică pe timp de pace, au pledat „nevinovat” la scurt timp după începerea audierilor.

„Înţeleg actul de acuzare şi sunt absolut nevinovat”, a declarat Hashim Thaci, în vârstă de 54 de ani, în faţa instanţei. Îmbrăcat într-un costum negru cu dungi, Thaci, înalt şi robust, părea palid şi cu părul albit după doi ani de detenţie.

Peste 13.000 de persoane, majoritatea albanezi kosovari, ar fi murit în timpul războiului, când Kosovo era încă o provincie a Serbiei aflate atunci sub conducerea liderului forte de la Belgrad, Slobodan Milosevic.

Mii de kosovari s-au adunat duminică în capitala Pristina în semn de protest faţă de proces, iar luni, sute de persoane s-au adunat în faţa tribunalului de la Haga, ţinând bannere cu imaginea lui Thaci şi scandând „UCK” în semn de susţinere a mişcării pentru independenţă.

„Nu doar războiul just al UCK este judecat, ci şi statul Kosovo este judecat”, a declarat un locuitor din Kosovo.

Avocaţii presupuselor victime ale celor patru coacuzaţi au declarat în faţa instanţei că persoanele pe care le reprezintă reprezintă categorii diverse ale societăţii kosovare – profesori, poliţişti, fermieri, constructori care au fost răpiţi sub ameninţarea armelor. „Pentru fiecare dintre ei a existat o zi care le-a schimbat vieţile pentru totdeauna sau, în prea multe cazuri, le-a pus capăt vieţii”, a declarat reprezentantul legal al victimelor, Simon Laws.

Procesul ar putea dura ani de zile

Judecătorii au amânat audierile pentru după declaraţia avocaţilor victimelor. Înainte de a părăsi sala de judecată, Thaci a făcut cu mâna către conducerea partidului său politic, aşezată în galeria publică de deasupra.

Procedurile vor fi reluate marţi, cu declaraţia de deschidere a avocatului lui Thaci.

Procesul va fi probabil de lungă durată, deoarece procurorii au declarat că vor avea nevoie de doi ani pentru a-şi prezenta probele.

Hashim Thaci a demisionat din funcţia de preşedinte la scurt timp după punerea sa sub acuzare, în noiembrie 2020, şi a fost transferat în detenţie la Haga.

În perioada în care a fost lider al UCK şi politician proeminent, Thaci a lucrat îndeaproape cu mulţi lideri occidentali. Joe Biden, pe vremea când era vicepreşedinte al SUA, l-a numit „un George Washington al Kosovo”, iar Thaci era în drum spre o întâlnire la Casa Albă, în vremea lui Donald Trump, când a fost anunţată punerea sa sub acuzare.

„Aliaţii voştri sunt judecaţi!”, scria pe un banner de protest la mitingul din faţa tribunalului de la Haga.

Procedurile au început la două săptămâni după ce tribunalul internaţional permanent pentru crime de război, Curtea Penală Internaţională, cu sediul tot la Haga, a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin pentru presupusa infracţiune de deportare a copiilor ucraineni, asimilabilă crimelor de război

Instanţele speciale pentru Kosovo, cu sediul în Olanda şi cu personal format din judecători şi avocaţi internaţionali, au fost înfiinţate în 2015 pentru a soluţiona cazurile împotriva fostei gherile UCK. Mulţi kosovari consideră însă că tribunalul este părtinitor faţă de UCK şi se tem că instanţa va denigra rolul său istoric în deschiderea drumului către eliberarea Kosovo de sub regimul represiv sârb.

Curtea a fost creată separat de Tribunalul ONU pentru fosta Iugoslavie (TPI), care a avut sediul tot la Haga şi care a judecat şi condamnat în principal oficiali sârbi pentru crime de război în conflictele din Croaţia, Bosnia şi Kosovo.

Fostul preşedinte sârb Slobodan Milosevic a fost judecat la rândul său în faţa TPII, dar a murit în 2006 înainte de a se ajunge la un verdict.

În 1999, Thaci a preluat funcţia de lider al aşa-numitului guvern interimar din Kosovo şi de comandant suprem al UCK. La începutul anului 2008, el a fost ales prim-ministru al Kosovo, iar o lună mai târziu, provincia şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia.

În 2016, Thaci a devenit preşedinte al republicii – recunoscute parţial de comunitatea internaţională -, dar a demisionat în noiembrie 2020, când a fost pus sub acuzare. De atunci, el a fost reţinut la Haga.