G4Media.ro

Foreign Affairs: De ce solicitarea de a declara zonă de interdicție aeriană…

Sursa foto: Toshi Aoki - JP Spotters (airliners.net) via Wikipedia Commons

Foreign Affairs: De ce solicitarea de a declara zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei este o idee proastă

Confruntați cu o invazie brutală a Rusiei în Ucraina, numeroși americani și europeni își presează guvernele pentru a acorda Kievului cât mai mult sprijin militar cu putință. O idee pe care insistă mai mulți observatori și comentatori cunoscuți este instituirea unei zone de interdicție aeriană – cu alte cuvinte, utilizarea forței (sau a amenințării cu utilizarea forței) pentru a împiedica avioanele rusești să pătrundă într-un segment anume al spațiului aerian ucrainean, cu scopul de a împiedica lovituri aeriene rusești contra militarilor și civililor ucraineni din acea zonă.

Instituirea unei astfel de zone presupune un set de măsuri precum colectarea permanentă de informații, observații de la sol, patrule aeriene detașate prin rotație, cu un număr substanțial de avioane și piloți – și, crucial, amenințarea că va fi folosită efectiv forța pentru a se împiedica intrarea aparatelor de zbor adversare în spațiul aerian respectiv.

Propunerile privind o zonă de interdicție aeriană se inspiră din aplicarea acestui concept de către SUA și NATO în Irak după Războiul din Golf, în Bosnia la mijlocul anilor ’90 și în Libia în cursul războiului civil din 2011. De remarcat că toate aceste cazuri nu presupun impunerea interdicției de zbor pentru o putere majoră. În schimb, a fost vorba de o superputere, SUA, dictându-și condițiile unor adversari locali slabi care nu se aflau în postura de a le putea contesta. Nu există exemple de „zonă de interdicție aeriană” impusă unei mari puteri, cu excepția bătăliilor pentru supremație aeriană din cadrul războaielor obișnuite.

O afacere riscantă

Ideea unei zone limitate de interdicție aeriană vizează în principal protecția coridoarelor pentru refugiații civili, adăpostirea lor de loviturile aeriene rusești. Însă, cel puțin în primele două săptămâni de război, nu operațiunile aeriene ale Rusiei au constituit principala problemă. Artileria și rachetele lansate de la sol au produs mult mai multe daune decât bombardierele rusești, iar o zonă de excludere aeriană n-ar prea fi avut un efect asupra unor astfel de atacuri.

Și chiar și dacă am accepta premiza că restricționarea accesului Rusiei la spațiul aerian ucrainean ar putea conta semnificativ, propunerile privind o zonă de interdicție aeriană în Ucraina suferă din cauza uneia dintre cele două greșeli esențiale care se fac: fie se presupune valid scenariul cel mai optimist, anume că Rusia se va conforma pur și simplu cerinței, fie se acceptă riscul considerabil al declanșării unui război direct între NATO și Rusia.

Este posibil ca Rusia să adopte prudența și să accepte pur și simplu să se abțină de la operațiuni în interiorul și în preajma coridoarelor rezervate evacuării civililor. Dar cu greu s-ar putea spune că e și probabil: în definitiv Moscova a pariat deja pe un război despre care pretinde că e motivat în primul rând de amenințarea NATO; și cum prima fază a războiului a produs rezultate jenante pentru Rusia, e improbabil ca Vladimir Putin să facă orice lucru care ar aduce măcar cu o retragere în fața unui ultimatum al NATO.

Dacă ar fi ca rușii să nu intre într-o zonă de interdicție aeriană, NATO va trebui să decidă dacă va aplica măsura impusă, adică dacă e dispusă să doboare avioane rusești – iar asta ar însemna și că NATO va fi prima care va deschide focul. Nu vă faceți iluzii: indiferent dacă luptele aeriene pentru implementarea zonei de interdicție ar rămâne limitate la spațiul aerian al Ucrainei, ele tot ar echivala cu declanșarea unui război între NATO și Rusia. Și chiar și un război limitat ar avea o semnificație epocală: ar fi primul război direct de după 1945 între marile puteri.

Evident, SUA și aliații lor sunt deja implicați în luptă contra forțelor rusești, dar numai indirect, asigurând arme și provizii Ucrainei. O astfel de implicare rămâne totuși sub un anumit prag al escaladării, unul care a fost deja stabilit în mod tacit de către experiențe din trecut.

Spre exemplu, URSS i-a aprovizionat pe nord-coreeni și pe chinezi în cursul războiului lor contra americanilor, în Coreea în anii ’50, iar apoi, din nou, i-au aprovizionat pe comuniștii vietnamezi împotriva americanilor în anii ’60. În ce le privește, SUA i-au aprovizionat în anii ’80 pe mujahedinii care luptau cu URSS în Afganistan.

În toate aceste cazuri și rușii și americanii au fost furioși din pricina efectelor produse de o astfel de asistență militară, dar s-au abținut de la represalii prin forță împotriva furnizorului, de teamă că războiul putea intra astfel în metastază. E adevărat că în Războiul din Coreea au existat cazuri în care piloții americani și ruși au luptat direct unii cu alții.

Dar ambele tabere au ținut aceste incidente strict secrete vreme îndelungată, tocmai pentru a limita o presiune politică în sensul extinderii războiului. În lumea de azi a comunicării tehnologice tenebroase și a belșugului de informații din surse independente ar fi imposibil ca ciocnirile aeriene de deasupra Ucrainei să rămână secrete.

Mai mult chiar, izbucnirea unui război între marile puteri nu este unicul risc presupus de proclamarea unei zone de interdicție aeriană. Gândiți-vă la ce s-ar putea întâmpla dacă rușii ar refuza să accepte zona și, confruntată cu intransigența Moscovei, NATO ar bate în retragere, hotărându-se într-un final să n-o mai implementeze – tocmai pentru a evita un război mai amplu.

Proclamarea zonei ar fi atunci expusă drept o cacealma jalnică – doar un pic mai mult decât o rugăminte de a se evita acea zonă. Chiar dacă importanța credibilității este adesea exagerată și mult prea frecvent folosită drept scuză pentru angajamente militare eronate, în acest caz daunele suferite de credibilitatea NATO ar fi formidabile. O asemenea mutare ar dezvălui nu numai lipsa de substanță a retoricii despre sprijinirea Ucrainei, ci ar evidenția și intensifica dubiile privind respectarea de către NATO a promisiunii sale fondatoare referitoare la apărarea colectivă, mai cu seamă în ce-i privește pe membrii mai noi și mai slabi, cum sunt extrem de vulnerabilele țări baltice.

O mare greșeală

Războiul din Ucraina reprezintă deznodământul atroce al răspunsului scandalos decis de Putin pentru două greșeli comise de NATO. Prima dintre ele a fost declarația din 2008 a NATO cum că Ucraina și Georgia vor adera într-o bună zi la alianță. (În cazul Ucrainei ar fi fost mai potrivită o schemă pentru finlandizarea țării, adică neutralitatea țării în relațiile Moscova-Occident în schimbul independenței ei și a democrației interne.) Însă, odată ce obiectivul aderării la NATO fusese asumat, a doua greșeală a fost că țara nu a fost primită în alianță pe loc pentru a beneficia imediat de garanția descurajatoare a NATO.

Dat fiind că Putin vede extinderea NATO ca pe o amenințare pentru Rusia, acea perioadă de ambiguitate a constituit pentru el un stimulent – cât și o ocazie – de a porni un război preventiv.

Tragedia care a rezultat e sfâșietoare. Dar a-i face față printr-o implicare tardivă în război – a lua măsura disperată de a proclama o zonă de interdicție aeriană fără nici o garanție că nu va duce la o catastrofă și mai mare – nu ar face altceva decât s-o agraveze. NATO trebuie să ajute Ucraina, dar ajutorul ei trebuie să se mențină sub pragul deja stabilit al escaladării. Ceea ce presupune în principiu lucrurile pe care alianța deja le face: acolo unde e posibil, ajutor pentru refugiații ucraineni și arme, muniție, hrană și sprijin logistic pentru armata Ucrainei.

Înclinația de a ajuta Ucraina este lăudabilă. Dar singurele lucruri mai rele decât a sta și a privi cum țara este înfrântă gradual sunt promisiunea unei intervenții militare directe care nu s-ar mai materializa și, chiar mai rău, mărirea mizei și transformarea acestui conflict care de acum e clar că e un nou război rece într-un război fierbinte – unul care ar produce în întreaga lume distrugeri și victime la o asemenea scară încât până și devastarea produsă de actualul război din Ucraina ar părea insignifiantă.

Sursa: Foreign Affairs / Articol de Richard K. Betts (profesor de relații internaționale la Columbia University, membru al Council on Foreign Relations), Traducere: Andrei Suba

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

20 comentarii

  1. No-fly zone e prea mult, atunci dati-le armamentul necesar sa faca praf toti mujicii!! Avioanele respective nu fac altceva decat sa bombardeze zone lucuite de civili, scoli, spitale!!

    • e si armamentul bun, dar mai trebuie si resursa umana suficienta numeric si antrenata sa-l foloseasca..

  2. E o idee proasta pentru ca releveaza lasitatea si incapacitatea liderilor „lumii libere”. Ii vede lumea cum o rup in tot felul de justificari doar ca sa evite implicarea, nu cumva sa se oftice Cracanici prea tare.

    • @amicu, vrei WW-III sau cum? Nu e vorba de lasitate este vorba de asumarea unui razboi la nivel global care se poate duce extrem de usor spre un razboi nuclear. Tot se spune asta de la bun inceput dar vad ca ori va faceti ca nu intelegeti ori nu intelegeti.

    • @amicu Ce ai vrea sa faca? Sa doboare avioane rusesti ? Ar insemna sa intre NATO in razboi direct cu Rusia. NATO ar reusi sa impuna suprematia aeriana, dar riscam razboi nuclear, care e de evitat.

  3. Scopul declarat al Ucrainei e sa atraga NATO si intreaga Europa in razboi. Orice informatie vine de la autoritatile ucrainene trebuie privita cu scepticism din cauza asta.

  4. romania trebuie sa faca rost de arme atomice. si ne vor lasa toti in pace.

  5. E umilitor pentru Tăpălagă sa reia argumentele administrației americane pentru lipsa lor de curaj. Dar asta e, uneori trebuie sa facă ce i se cere, asta e jobul, de acolo vin banii.
    Ca toată bălmăjeala asta e doar o vrăjeală a demonstrat stoparea planului Poloniei de a da Mig-urile lor ucrainienilor – n-ar fi fost no fly zone și totuși l-au oprit. De ce? Din aceleași motive, ii doare în basca de Ucraina dar le tzatzaie fundul la gândul cum o sa reacționeze Putin. Care deja a declarat ca pana și sancțiunile economice reprezinta acte de război.
    Cum zicea Zelenskii: una e sa fii agresor brutal, iar Putin e, și alta e sa fii sinucigaș, iar Putin nu e, și sa faci WW3 pentru o interdicție aeriana.

  6. Este atuul celui ce face primul pas.Cel ce mută primul in șah. Până acum vestul a mers pe urmele lui Putler.Inca nu merge umăr la umăr darămite să meargă înaintea lui cu n pas…Politticaly correct,intoarcerea celuilalt obraz,frica de ceva ce ,acum poate nu se va întâmpla dar se poate întâmpla in curând daca Rusia se va infoia după victoria sau „victoria” asupra Ucrainei…

  7. E corectă analiza. Occidentul joacă prudent și bine face. Cred că, totuși, trebuie trecut la amenințări directe si extins exportul masiv de armament pentru Ucraina. Apoi, trebuie anihilat simbolic Kadîrov. Ca să vadă piticul botoxat ce-l așteaptă.

  8. Marea armata rosie de rusine, flamanda, fura gaini din curtile oamenilor, jefuieste magazine, cere ajutor chinezilor, africanilor, sirienilor ca să bombardeze civili, spitale, oameni care fug din fata razboiului intr-o tara europeana. In acelasi timp Europa continua sa finanteze Rusia pt gaze și petrol. Inchideti odata robinetul, ati afirmat ca exista suficient combustibil pt anul in curs.
    Cate drone cu explozibil (vezi Zagreb) ar trebui sa cada pe teritoriul NATO ca sa va treziti ?
    Rusii va rad in nas, omoara oameni nevinovati, in timp ce voi „intetiti contactele diplomatice”.
    R U S I N E !!!!!!

    • Compușii litiului, cunoscuți și sub denumirea de săruri de litiu, sunt utilizați în principal ca medicație psihiatrică.[2] Acesta este utilizat în principal pentru a trata tulburare bipolară și trata tulburare depresivă majoră care nu se îmbunătățește în urma utilizării de antidepresive.[2] În aceste tulburări, reduce riscul de sinucidere.[3] Litiul se administrează pe cale orală.[2]

  9. Occidentul, NATO ” observa cu atentie” cum armata rusa flamanda, care fura alimente din magazine si gospodariile oamenilor, ajutata de mercenari din Siria si Africa Centrala, inainteaza macelarind civili europeni.
    Da, UE s-a intarit, NATO s-a consolidat cu pretul vietii ucrainienilor.

  10. Cenzura functioneaza perfect pe G4m.

    • Pai functioneza, pentru ca nu esti cenzurat tu, care inciti la razboi, dar sunt eu, care spun ca Ucraina n-a fost si nu e treaba UE si NATO.

    • @Gabriela. Gresesti doamna. Eu „incit” la terminarea razboiului. Orice zi acordata in plus lui putin, ii da sperante si sanse sa continue razboiul, sa cucereasca Ucraina, sa se instaleze la granitele noastre si sa destabilizeze in continuare Europa. Putin, in situatia actuala nu poate declansa un al 3-lea razboi mondial. Cine va veni în Europa sa lupte alaturi de putin impotriva noastra? China, care are cele mai bune relatii comerciale cu noi, Iran, care ne asteapta la negocieri pt nuclearul lor? Rusia lui putin e izolata, iar vechii sai prieteni stau pe margine.

  11. parca daca NATO nu s-ar fi extins, Rusia ar fi fost acuma mai buna 😃 .. si inainte si dupa WW2 a arata cam tot cum e acuma: autocratie, represiune, militarism, suspiciuni fata de straini /occident ..

  12. Oricum rusii au impus interdictie aeriana in Ucraina . Zboara vrun avion NATO deasupra Ucrainei? Daca era NATO era in situatia Rusiei in Ucraina si ucrainenii cereau inchidere spatiului aerian cu siguranta rusii o fafeau deoarece au mult tupeu si isi asuma riscuri . Vedeti Siris unde au inchis fara probleme inaintea americanilor spatiul aerian

  13. Acest articol explica corect dar fara a preciza in detaliu mașinațiunile din culise ale părților,dar evidențiază situația din teren și politica de extindere a NATO haotică și riscantă. Este de apreciat că percepția asupra conflictului ucrainean in afara granitelor României este conformă cu realitatea și oamenii analizează cauzele și efectele războiului cu aceași măsura fara a se lăsa năuciți de vreo psihoza !.

  14. Biden să-i propună lui putler să intre in NATO, sub comanda directă a lui Geană. Apoi Geană îi trimite acasă cu bilet operativ special. Toata lumea fericită. Schimb de prizonieri. The end.
    PS Așa se redeschide și Mac-ul la Moscova !