Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Diagnosticul era previzibil. Fără nicio surpriză, având în vedere amploarea pagubelor provocate de bombardamentele israeliene asupra Fâșiei Gaza, economia acestui teritoriu a fost complet devastată de un an de conflict, a declarat joi Fondul Monetar Internațional (FMI), citat de Le Figaro.
Potrivit datelor FMI, PIB-ul Fâșiei Gaza a scăzut cu 86% în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, în timp ce economia Cisiordaniei s-a contractat cu 25% în aceeași perioadă, a explicat directorul de comunicare Julie Kozack în cadrul unui briefing de presă.
În plus, populația din Gaza „trebuie să facă față unor condiții socio-economice dezastruoase, agravate de criza umanitară continuă și de accesul inadecvat la ajutorul internațional”, a subliniat Kozack. Bombardamentele israeliene neîncetate, după atacul Hamas din sudul Israelului din 7 octombrie, care a provocat moartea a peste o mie de persoane, au ucis peste 42 000 de oameni și au rănit peste 97 000, potrivit ultimelor cifre publicate joi de Ministerul Sănătății al guvernului Hamas.
Extinderea conflictului
Israelul a avut de asemenea de suferit din punct de vedere economic de pe urma conflictului, care a redus puternic turismul în regiune, dar a mobilizat și o parte a forței sale de muncă, cu o scădere de 20% a PIB-ului său în ultimul trimestru din 2023, pe care o redresare parțială în prima jumătate a anului 2024 nu a putut să o compenseze. Extinderea conflictului din Liban „sporește riscurile și incertitudinea și ar putea avea consecințe economice majore pentru regiune și nu numai”, a adăugat Julie Kozack. Mai mult, „intensificarea conflictului din Liban se adaugă la o situație macroeconomică și socială deja fragilă”, a adăugat ea. „Urmărim situația îndeaproape și cu mare îngrijorare”, a conchis Kozack.
Armata israeliană a început bombardamente aeriene masive în 23 septembrie, vizând Hezbollah în sudul și estul țării, precum și suburbiile sudice ale Beirutului, după un an de schimburi de focuri transfrontaliere, ca urmare a deschiderii de către mișcarea libaneză a unui front împotriva Israelului în „sprijinul” aliatului său palestinian Hamas. Potrivit cifrelor oficiale, peste 1 928 de persoane au fost ucise în Liban din octombrie 2023, dintre care mai mult de 1 000 de la exploziile dispozitivelor de transmisie ale Hezbollah din 17 și 18 septembrie, atribuite Israelului, și de la începerea bombardamentelor aeriene masive.
Ce produceau? Rachete artizanale?
Numa buni de colonizat
Ce gluma! Economia palestiniana – axata pe productia de rachete si rapirea de ostateci.