Avertismentul singurului medic din România cu doctorat în Medical Humanities, cu privire la orientarea pur biomedicală care vede pacientul ca o mașinărie de reparat pe piese. Gabriela Florea: Comunicarea umană în medicină e noul „hard skill”, a devenit tot mai rară

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ce știm despre sistemul medical din România? Că este copleșit de birocrație, de un exod major de creiere, că în curriculumul medical actual nu este prevăzută formarea obligatorie a abilităților esențiale de gândire critică și morală aplicată și care să vizeze interacțiunea cu pacienții, cu aparținătorii, chiar și cu colegii (indiferent de poziția lor în ierarhie).

Iar aici, printre toate aceste abilități mă refer la gândire critică în gândire clinică, comunicare medicală și comunicare în medicină – două lucruri foarte diferite și absolut necesare. Vizez narațiunea, construirea abilității de a ști să asculți și să ghidezi pacientul și persoanele apropiate, eficient și uman, nu doar mecanic. Capacitatea de ascultare activă, cultivată conștient cu scopul de a afla cât mai multe informații valoroase diagnosticării și tratării, fără a plasa accentul exclusiv pe simptome, ci cu intenția de a afla și posibile cauze și chiar soluții doar din dialog verbal, non-verbal și para-verbal.

Din punctul meu de vedere, toate aceste abilități ce țin de latura noastră umană nu sunt „soft skill-uri” – așa cum ar spune medicii cu orientare pur biomedicală, adică mecanică (în care pacientul este văzut ca o mașinărie care trebuie reparată piesă cu piesă) și la care încă se mai face referire la noi în țară, într-un stil peiorativ.

Toate aceste abilități cognitive și eminament umane enumerate mai sus, din punctul meu de vedere, sunt noile „hard skill-uri”, deoarece au devenit din ce în ce mai rar practicate și, deci, mai puțin transmise din generație în generație. De ce?

Deoarece trăim într-o eră a ritmului continuu, în care nu există pauză de gândire, gândirea aceea așezată, la foc mic, ci totul este rapid, inclusiv procesul de reflecție. Când gândirea este rapidă, devine automată, bazată pe scurtături cognitive. Ori, o gândire medicală centrată pe om nu poate reieși dintr-un stil de gândire la foc automat.

• Citește pe Edupedu.ro analiza integrală semnată de medicul Gabriela Florea, doctor în filosofie cu prima teză din România în Medical and Health Humanities, sub îndrumarea Academicianului Mircea Dumitru și având-o mentor extern pe Dorith Shaham, de la Hebrew University, Jerusalem, Israel