Exporturile de petrol din Venezuela către China s-au blocat după noul ordin al lui Donald Trump privind tarifele / Beijingul este cel mai mare cumpărător de țiței din Venezuela

Exporturile de petrol din Venezuela către China, principalul său cumpărător, au fost suspendate marţi, în urma unui nou ordin al preşedintelui american Donald Trump care ameninţă cu impunerea de tarife de 25% ţărilor care importă petrol din această țară, transmite Reuters, preluată de News.ro.

Măsura, venită la doar câteva zile după sancţiuni impuse de SUA exporturilor de petrol iranian în China, a generat incertitudine majoră în rândul traderilor şi rafinăriilor chineze.

Ordinul prevede că, începând cu 2 aprilie, SUA ar putea impune aceste tarife „la discreţia secretarului de stat”, ceea ce i-a luat prin surprindere pe actorii din piaţă.

Reprezentanţi ai companiilor chineze au declarat că aşteaptă clarificări privind modul de aplicare a ordinului şi dacă Beijingul va cere oprirea achiziţiilor de petrol venezuelean. Totuşi, mai mulţi participanţi din industrie consideră că livrările vor continua, având în vedere caracterul volatil al deciziilor comerciale ale lui Trump.

„Cel mai rău lucru pe piaţa petrolului este incertitudinea. Nu ne vom atinge de petrolul venezuelean pentru moment,” a declarat un director de la o firmă chineză care cumpără regulat astfel de ţiţei. Un alt director, al unei rafinării independente, a descris situaţia drept „un haos total”, mai ales că şi cumpărătorii din Singapore sunt afectaţi.

Rafinăriile independente chineze, cunoscute sub numele de „teapots” şi care sunt principalii cumpărători de ţiţei venezuelean, au pus achiziţiile pe pauză până la obţinerea unor informaţii clare privind preţurile şi disponibilitatea.

China este cel mai mare cumpărător de petrol al Venezuelei, preluând direct şi indirect aproximativ 503.000 de barili pe zi (55% din exporturile ţării), majoritatea fiind reetichetate ca provenind din Malaezia după transbordare. Ţiţeiul greu de tip Merey, preferat de rafinăriile teapot, este mai ieftin decât petrolul iranian sau rusesc, care se află sub sancţiuni americane.

Beijingul a reacţionat marţi, reafirmându-şi opoziţia faţă de sancţiunile unilaterale şi acuzând SUA de ingerinţe grave în afacerile interne ale altor state.

„Statele Unite abuzează de mult timp de sancţiuni unilaterale şi de jurisdicţia extrateritorială pentru a interveni grosolan în treburile interne ale altor ţări,” a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun.

Dacă Beijingul nu va impune o oprire a achiziţiilor, ceea ce mulţi analişti consideră puţin probabil, rafinăriile independente – care operează cu marje reduse şi depind de ţiţei ieftin – vor căuta probabil metode de a continua importurile odată ce situaţia se clarifică.

Un oficial de la o rafinărie independentă care nu achiziţionează petrol venezuelean a declarat că impactul real al deciziei SUA va fi „minim” în China.

„Rafinăriile nu sunt îngrijorate de tariful de 25%. Contează doar ce decide China, iar SUA încalcă principiile comerţului liber. China se va opune clar acestei măsuri,” a spus acesta.

Pe lângă cumpărătorii teapot, Reuters a relatat în 2022 că China primeşte direct circa 42.000 de barili pe zi printr-un braţ comercial al unei companii de stat din domeniul apărării, ca parte a unui acord de compensare a datoriilor Venezuelei faţă de Beijing – un aranjament care continuă şi în prezent.

Săptămâna trecută, Washingtonul a impus noi sancţiuni împotriva unor entităţi, inclusiv rafinăria Shouguang Luqing Petrochemical, şi împotriva unor nave care furnizează petrol acestor instalaţii chineze – principalii cumpărători de petrol iranian.