Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
„Un paradox istoric”. Așa definește expertul în problemele Vaticanului Massimo Faggioli poziția Administrației Trump față de Leon al XIV-lea. „Primul Papă american propune o viziune asupra lumii complet diferită de cea promovată în prezent de Statele Unite. Leon nu o face pentru a proteja interesele Sfântului Scaun, ci mai degrabă în numele unei comunități mult mai largi decât catolicii înșiși: vorbește în numele tuturor ființelor umane sacrificate în războaie și a căror demnitate a fost călcată în picioare, relatează Avvenire, citată de Rador Radio România.
Acesta este ADN-ul Vaticanului, pe care fiecare Pontif îl interpretează în felul său. Pe Robert Prevost, această interpretare l-a transformat într-o țintă a șefului Casei Albe”, subliniază specialistul în istoria religiilor, profesor de eclesiologie la Institutul Loyola al Trinity College Dublin, după aproape două decenii petrecute în SUA. Această experiență i-a permis să aprofundeze relația dintre creștinism și fenomenul MAGA, subiectul ultimului său eseu, „De la Dumnezeu la Trump: Criza catolică și politica americană”. Cu toate că este un observator pasionat al trumpismului, Massimo Faggioli a fost surprins de tirada împotriva Papei Leon a magnatului. „Însă acum, inimaginabilul a devenit parte a vieții politice de zi cu zi”, subliniază el, potrivit Rador Radio România.
R: Domnule profesor, care este motivul unui astfel de atac direct împotriva Papei Leon?
M.F. Factorul declanșatorul a fost interviul acordat duminică seara de cardinalii Blase Cupich, Robert McElroy și Joseph Tobin – care au semnat și scrisoarea împotriva politicilor de imigrare ale Administrației pe 19 ianuarie – la „Sixty Minutes”, cel mai urmărit program de televiziune din America. Adevăratele cauze sunt însă apelurile puternice și repetate ale Papei la pace și multilateralism.
R: Una dintre temele cheie ale pontificatului chiar de la început, așa cum fusese și cu Papa Bergoglio. De ce intervine Trump acum?
M.F.Francisc nu l-a îngrijorat prea mult pe președintele SUA. Era ușor să-i respingă învățătura catalogând-o ca pe „excentricitatea” unui pontif latino-american – o parte a lumii de mică importanță pentru magnat – incapabil să înțeleagă Statele Unite. Leon, în schimb, este un insider: s-a născut și a crescut la Chicago și face parte din cultura americană. Mai mult, tocmai datorită originilor sale, Robert Prevost a încercat pe parcursul anului 2025 să nu devină „anti-Trump”, încurajând episcopii locali să se pronunțe pe teme naționale. De la începutul anului 2026, însă, politica administrației s-a îndreptat într-o direcție pronunțat neocolonială, de la Venezuela la Cuba, de la Gaza la Iran. În faţa aceastei tendințe, Papa a simțit că nu mai poate rămâne tăcut, începând cu discursul său adresat corpului diplomatic din 9 ianuarie. De aici și atacul lui Trump. O mișcare care marchează probabil începutul declinului său politic.
R: Serios? Din ce motiv?
M.F. Trumpismul a revenit la putere datorită unei alianțe între conservatorismul religios – catolic și protestant – și așa-numita „tehno-dreaptă”, personificată de magnații din Silicon Valley, de la Elon Musk la Peter Thiel. În ultimul an și jumătate, însă, echilibrul intern al puterii s-a schimbat dramatic în favoarea așa-numiților guru ai supravegherii, apărării și inteligenței artificiale, care sunt mai puțin interesați de apărarea valorilor tradiționale sau de limitarea migrației decât de controlul asupra lumii și a resurselor acesteia. „Tehno-dreapta”, aflată acum la comandă, are o agendă religioasă, deși profund anticreștină și anticatolică. Consideră că planeta poate fi sacrificată pentru a permite câtorva să meargă pe Marte, este obsedată de căutarea nemuririi și crede în cultul puterii. Exponenții săi sunt strănepoții lui Nietzsche, care credea că Iisus era un ratat. Bineînţeles că Papa, vorbind despre Evanghelie, a pus degetul pe rană.
R: Ne putem gândi la un declin al lui Trump?
M.F. Magnatul este un supraviețuitor. A scăpat de o condamnare pentru lovitura de stat, de o tentativă de asasinat și de diverse înfrângeri. Atacându-l pe Papă, însă, a încălcat ultimul tabu în ochii dreptei religioase, care își dă seama că a fost exploatată de trumpism.
R: Cum credeţi că ar reacționa unii catolici aflați în poziții importante în Administrație, precum Vance și Rubio?
M.F. Vance și Rubio concurează pentru președinția post-Trump, neștiind cum sau când – fie la alegerile de la mijlocul mandatului, fie în 2028 – va avea loc succesiunea. Spre deosebire de Rubio, pentru Vance, catolicismul este esențial: convertirea sa coincide cu intrarea sa în politică. Nu este o coincidență faptul că a căutat adesea sprijin la Vatican, la Francisc sau la Leon. Acum, nu îi va fi ușor să stea departe de conflict. În plus, elita intelectuală a dreptei, unde catolicii au câștigat influență, este profund jenată, iar odată ce va trece şocul iniţial, ar putea decide să se revolte.
Sursa: AVVENIRE / Rador Radio România / Traducerea: Cătălina Păunel