EXCLUSIV O consilieră de la Comisia Națională de Prognoză a recunoscut la Parchet faptul că a falsificat documente prin care sute de localități urmau să primească finanțări de la buget în cadrul unui program de 10 miliarde de euro inventat de Liviu Dragnea

O dovadă rară a fraudării modului în care de la Centru sunt alocate în teritoriu fonduri pentru investiții. Recent, o consilieră de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză – instituție desemnată, în era Dragnea, să gestioneze un program de sprijinire a proiectelor de dezvoltare din localitățile României – a recunoscut faptul că a participat la falsificarea procedurilor. Concret: primăriile depuneau cereri de finanțare care trebuiau analizate, verificate și propuse spre aprobare. În fapt, nici una dintre aceste etape nu avea loc: se inventau procese-verbale semnate membri ai Comisiilor de evaluare și, imediat, se anunțau câștigătorii. În această anchetă este deja trimis în judecată directorul din acea vreme a instituției, Ion Ghizdeanu.

Pe data de 7 iulie, la Judecătoria Sectorului 1, a fost înregistrat un dosar în care Veronica Tudorescu s-a declarat vinovată de săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată. Procesul are termen pentru data de 16 august.

Într-un răspuns pentru G4Media.ro, instanța a comunicat că, în acordul de recunoaștere, se menționează faptul că, în perioada 17.09.2019 – 24.10.2019, în calitate de consilier la Cabinetul președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Veronica Tudorescu ”a falsificat, cu ocazia întocmirii, procesele-verbale de reunire a Comisiei de analiză și evaluare a proiectelor depuse în vederea finanțării din programul Fondul de Dezvoltare și Investiții (procesul-verbal nr. 1/17.09.2019, procesul-verbal nr. 2/20.09.2019, procesul-verbal nr. 3/02.10.2019 și procesul-verbal nr. 4/24.10.2019), prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că membrii comisiei s-au întrunit, au fost analizate, verificate și propuse spre aprobare de către membrii comisiei un număr de 696 proiecte, determinându-i totodată pe membrii comisiei să își însușească prin semnătură aceste procese-verbale, deși în realitate Comisia de analiză și evaluare a proiectelor de investiții nu s-a întrunit niciodată, nu a analizat și evaluat proiectele specificate, nefăcând nicio apreciere proprie cu privire la cele 696 proiecte propuse spre aprobare, listele fiind stabilite arbitrar de către președintele instituției (…)”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Judecătoria Sectorului 1 nu a transmis și pedeapsa convenită de inculpată și procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

În anul 2020, sub acuzația de fals intelectual, în cadrul acestei anchete a fost trimis în judecată și Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză la momentul săvârșirii infracțiunilor și cel despre care procurorul de caz de mai sus a stabilit că stabilea ”arbitrar” listele beneficiarilor. Procesul acestuia a trecut de Camera Preliminară și se află pe rolul instanței de fond, cu termen pe 29 septembrie. În cursul anchetei, Ion Ghizdeanu nu și-a recunoscut vinovăția.

Contextul infracțiunilor despre care anchetatorii susțin că le-ar fi comis Ghizdeanu și Tudorescu îl reprezintă o inițiativă a liderului PSD din perioada 2013-2019, Liviu Dragnea. Este vorba de Fondul de Dezvoltare Investiții (FDI) prin care Primăriile urmau să primească împrumuturi cu dobândă mică pentru investiții. Dragnea anunța că, în acest sens, vor fi disponibili 10 miliarde de euro, prima sesiune de proiecte urmând a fi organizată în toamna lui 2019 și gestionată de Comisia Națională de Prognoză condusă de Ion Ghizdeanu, un fidel al său.

”Ține numai de primar să vină cu doar două documente la București și banii merg la comunitate, pentru oameni. Punem la dispoziția primăriilor, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, universităților 10 miliarde de euro pentru a oferi cetățenilor o viață mai bună. Noi ne dorim o Românie puternică, bogată și respectată. Așa cum am promis, creștem România și aducem bunăstare românilor!”, declara liderul PSD în mai 2019.

În fapt, după cum au descoperit anchetatorii ulterior, toată procedura era viciată, banii urmând să ajungă la baronii locali PSD și apropiații acestora. În acest sens, în dosar a fost depus  listingul discuțiilor pe care Ghizdeanu le-a avut în perioada 1 septembrie 2019 – 7 februarie 2020, din acestea reieșind că acesta ”a comunicat în mod frecvent cu reprezentanți ai unor unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) și cu persoane influente din mediul politic și administrativ”.

Pe site-ul Comisiei au fost publicate, în toamna aceluiași an, liste cu numele a 1.080 de proiecte aprobate, despre care, în cursul anchetei, membri ai comisiilor de evaluare din documente au declarat la Parchet că nu le-au analizat niciodată și că au fost determinați pentru a semna procesele-verbale de Ion Ghizdeanu, fie personal, fie prin intermediul unei colaboratoare a acestuia. O martoră din dosarul lui Ghizdeanu a declarat procurorului de caz că listele cu proiectele propuse spre finanțare erau stabilite de către acesta: ”în baza telefoanelor primite de la diferite persoane, solicita dosarul și hotăra dacă să fie trecut pe listă proiectul respectiv.”

În final, foarte puține dintre Primării au primit sumele cerute (17, în valoare de circa 20 de milioane de lei): căderea Guvernului PSD la puțin timp după demararea programului i-a adus la Putere pe liberali care, în decembrie 2019, l-au desființat, șeful Cancelariei Premierului, Ionel Dancă, justificând decizia prin faptul că acesta era ”o schemă, de fapt, de împrumuturi fictive, prin care fostul Guvern a amăgit autoritățile locale cu contracte de finanțare fără o sursă bugetară reală, ci doar pentru a evita înscrierea unor credite de angajament în calculul deficitului bugetar.”