EXCLUSIV | Nota de plată prezentată de Lia Savonea lui Ilie Bolojan, ca restanțe salariale ale magistraților: 5.223.970.000 de lei (nota redacției: lei noi) – adică un miliard de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Suma totală pe care președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, o pretinde de la Guvernul Bolojan, drept restanțe salariale ale magistraților plus dobânzi și penalități, se ridică la peste 5,2 miliarde de lei, adică un miliard de euro – arată un document oficial, provenit de la o instanță judecătorească și consultat de G4Media.

Deși suma n-ar trebui să fie secretă, Lia Savonea refuză cu obstinație să pronunțe cifra. I-a refuzat această „favoare” inclusiv Agentului Guvernamental pe lângă CEDO, care i-a solicitat-o pentru a pregăti corespunzător apărarea României în procesul intentat la Strasbourg de șase magistrați care revendică restanțe salariale, după cum a arătat G4Media (Cauza Andriescu vs. România).

Potrivit răspunsului primit de la Guvern de G4Media, acest refuz împiedică Agentul Guvernamental să prezinte Curții de la Strasbourg dimensiunea reală a fenomenului salariilor restante ale magistraților, fapt care poate afecta șansele României să câștige acest proces.

Apare astfel ca evident interesul Liei Savonea de a sabota România în cauza Andriescu vs. România, cu scopul ca în final magistrații reclamanți să aibă câștig de cauză.

Iată cifra

Dacă șefa Înaltei Curți refuză să precizeze pretențiile financiare ale sistemului, am încercat măcar să obținem o confirmare a sumei pe care am identificat-o noi. Prin urmare, i-am transmis marți dimineață Liei Savonea cifra exactă pe care am identificat-o într-o sentință judecătorească – 5.223.970.000 de lei – și am întrebat-o dacă ne-o poate confirma, fie și ca ordin de mărime.

Răspunsul Liei Savonea a fost unul mai degrabă de om politic decât de magistrat:

„Dl prim ministru generează tensiuni nemaiîntâlnite în justiție. Din păcate. Sumele vehiculate ne sunt străine și nu provin de la ÎCCJ, ele fiind prezentate într-o manieră exagerată și fără context; în realitate, debitul principal este mult mai redus, cea mai mare parte reprezentând penalități și actualizări aferente unor debite restante și neplătite de aproximativ 15 ani de către Guvern, rezultate din neexecutarea la timp a unor drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești, situație existentă și în cazul altor categorii profesionale. Constatăm ca se reia aceeași strategie de demonizare a justiției pentru a justifica măsuri care afectează independența financiară a puterii judecătorești și pentru a camufla lipsa unor soluții reale la problemele economice și sociale care au condus la sărăcirea populației”.

E dificil de identificat ce sume ar fi fost „vehiculate” și de către cine, câtă vreme nici premierul, nici Guvernul nu au vehiculat vreo sumă, din simplul motiv că nu o dețin – de aceea au cerut-o de la Înalta Curte pentru Agentul Guvernamental, dar au fost refuzați. Cert este că, în răspunsul său, Lia Savonea s-a limitat doar să critice sume pretins vehiculate de alții, dar nu a precizat care ar fi suma corectă.

Replică preventivă

După câteva ore, Înalta Curte a emis public un „Comunicat de respingere a campaniei de incitare la ură”, un fel de drept la replică la un articol care încă nu apăruse. Comunicatul reia, în mai multe cuvinte, ceea ce ne spusese și Lia Savonea pe scurt:

• Cifrele vehiculate sunt „alarmiste”.
• Sumele invocate public reprezintă în mare parte dobânzi și penalități acumulate ca urmare a neexecutării, timp de peste 15 ani, de către Guvern, a unor obligații stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Debitului principal este semnificativ mai redus.
• Cifrele vehiculate public sunt prezentate într-o manieră exagerată și fără context, pentru a induce artificial ideea unor privilegii și a alimenta ostilitatea față de sistemul judiciar.
• Demonizarea sistematică a justiției și transformarea magistraților în ținte publice nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor.
• Înalta Curte de Casație și Justiție va utiliza toate mijloacele legale și instituționale necesare pentru apărarea independenței justiției.

La fel ca președinta Lia Savonea, comunicatul Înaltei Curți combate cifrele „vehiculate” de alții, dar nu oferă suma corectă pe care o revendică puterea judecătorească de la Guvern.

Să vedem însă ce spune documentul oficial consultat de G4Media, emis de Curtea de Apel București.

Procesul

Pe 30 martie anul acesta, Înalta Curte de Casație și Justiție a intentat, la Curtea de Apel București, un proces în contencios administrativ, prin care cerea instanței să oblige Guvernul și Ministerul de Finanțe să aloce, într-un termen de 10 zile, toate sumele datorate magistraților ca drepturi salariale restante acumulate în ultimii ani, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

În caz contrar, ICCJ cerea ca premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să fie penalizați cu 2% pentru fiecare zi de întârziere și amendați cu 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere. Ulterior, când a realizat gafa comisă, ICCJ și-a reformulat plângerea, cerând penalizarea și amendarea Guvernului și a Ministerului de Finanțe, nu a titularilor.

Procesul s-a judecat cu o rapiditate uluitoare: a fost fixat primul termen de judecată după doar o lună, pe 5 mai, zi în care s-a și judecat dosarul și a fost pronunțată sentința. Așa cum era de așteptat, judecătoarea Ramona Bușu a respins toate excepțiile și apărările formulate de Guvern și de Ministerul de Finanțe și a acceptat integral pretențiile Înaltei Curți.

În două săptămâni sentința era gata motivată, într-un document de peste 100 de pagini. La pagina 88, regăsim sumele pe care Lia Savonea le vrea secrete.

Conform documentului, la 14 ianuarie 2026, Adunarea Generală a Judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție a adoptat proiectul de buget pe anul 2026, care urma să fie prezentat Guvernului, spre a fi inclus în Legea Bugetului de Stat.

Întregul buget al instanțelor judecătorești era proiectat la o valoare de 9,1 miliarde de lei.

Din proiectul de buget, instanța Curții de Apel a evidențiat separat și sumele care ne interesează: valoarea integrală a restanțelor salariale cuvenite magistraților, precum și dobânzile și penalitățile cumulate. Astfel, debitul principal este de de 4.013.986.000 de lei, iar penalitățile și dobânzile se ridică 1.209.984.000 de  lei.

În total, 5.223.970.000 de lei. Adică un miliard de euro.

Se poate observa că, din bugetul total de 9,1 miliarde, cele 5,2 miliarde de lei alocate pentru restanțe salariale reprezintă o sumă semnificativ mai mare decât cele 3,9 miliarde de lei rămase pentru funcționarea tuturor instanțelor timp de un an.

„Sumele vehiculate ne sunt străine și nu provin de la ÎCCJ”, ne-a răspuns Lia Savonea când am întrebat-o la cât se ridică pretențiile sale față de Guvern. Aceste sume nu au cum să-i fie străine Liei Savonea, din moment ce le-a aprobat în Adunarea Generală, și provin exact de la ICCJ.

„Sumele invocate public reprezintă în mare parte dobânzi și penalități, iar debitului principal este semnificativ mai redus”, a transmis oficial ICCJ ca replică la un material încă nepublicat. Cifrele spun altceva: 4 miliarde debit principal și 1,2 miliarde dobânzi și penalități.

Iată cum o instanță deosebit de prietenoasă cu Înalta Curte și cu Lia Savonea, și anume Curtea de Apel București, a reușit să dovedească, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că Instanța Supremă și președinta ei nu slujesc întotdeauna adevărul.

Extras din Hotărârea 141 din 2026 a Curții de Apel București.