EXCLUSIV Noile măsuri de sprijin pentru firme: Granturi nerambursabile pentru IMM-uri de un miliard de euro din fonduri europene / Granturi de 2.000 de euro pentru firmele cu un singur angajat / Investițiile din Marea Neagră, deblocate după alegeri. Interviu cu Virgil Popescu, ministrul Economiei

IMM-urile vor avea la dispoziție un miliard de euro, sub formă de granturi nerambursabile, în viitorul pachet de relansare economică pregătit de guvern, iar companiile cu un singur angajat (care e și patron) vor putea primi câte un ajutor nerambursabil de 2.000 de euro, a declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu, pentru G4Media.ro.

El a dat detalii și despre investițiile programate de marile companii energetice de stat pentru viitorii 5 ani, printre care construirea de parcuri eoliene ale Hidroelectrica, și a spus că situația investițiilor din Marea Neagră va putea fi deblocată abia după campania electorală și alegerile parlamentare.

În ceea ce privește construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, Virgil Popescu a declarat pentru G4Media.ro că vrea realizarea unui consorțiu din care să facă parte și compania canadiană care deține tehnologia CANDU, precum și finanțatori din ”SUA, NATO sau UE”.

Interviul integral:

Rep: Care sunt propunerile Ministerului Economiei și Energiei care vor fi incluse în pachetul de relansare economică anunțat acum două săptămâni de premierul Orban?
Virgil Popescu: La nivelul guvernului, lucrăm să integrăm un pachet de relansare economică pe 5 ani. Vor fi măsuri pe termen scurt, luate anul acesta, și măsuri pe viitorii patru ani.

Pe termen scurt, va exista, la Ministerul Economiei, un pachet de ajutor pentru IMM-uri cu un buget pentru granturi nerambursabile de 1 miliard de euro, fresh money. Va fi împărțit în trei proiecte:

– 550 milioane euro granturi pentru investiții, până în 200.000 de euro fiecare grant
– 350 milioane granturi de capital, tot până în 200.000 de euro, pentru companiile lovite puternic de pandemie: turism, horeca, transport auto, industria de evenimente
– 100 milioane euro, granturi până în 2.000 de euro pentru firme cu un singur salariat, care este și acționarul companiei și care nu au beneficiat de niciun ajutor în această perioadă. Sunt foarte multe în această situație

Vor fi fonduri europene cu această destinație, e un program negociat cu Comisia Europeană de Ministerul Fondurilor Europene și care va fi derulat de Ministerul Economiei.

În același pachet al guvernului mai este un proiect de 1,2 miliarde euro, program derulat de Ministerul Dezvoltării: vor fi scheme de ajutor de stat până într-un milion de euro, respectiv scheme de ajutor între 2 și 6 milioane de euro.

Rep: Ce investiții vor derula companiile cu capital de stat de la Ministerul Economiei și Energiei?
Virgil Popescu: Am emis un ordin prin care am cerut tuturor companiilor să aprobe până pe 15 iunie planurile de investiții pe 5 ani, investiții serioase, care să fie în concordanță cu Green Deal. Majoritatea companiilor le-au aprobat deja.

Vorbim de investiții de circa 12 miliarde de euro, scoțând din calcul Nuclearelectrica, pe care o tratăm separat.

Rep: De ce ați cerut companiei Nuclearelectrica să rupă acordul cu compania chineză pentru construirea reactoarelor 3 și 4?
Virgil Popescu: Am primit acum două săptămâni de la Consiliul Concurenței o notificare în care instituția arăta că nu poat merge mai departe cu evaluarea înțelegerii cu partea chineză pentru că au trecut șapte ani de la solicitare, nu s-a mai avansat deloc în acel proiect și nu poate spune dacă e concentrare economică. Comisia Europeană, neprimind toate datele, a închis și ea notificarea României și nu se mai poate pronunța. Practic, stagnam în acest proiect și am luat decizia de a nu mai merge mai departe.

Rep: Și acum ce va face Nuclearelectrica cu reactoarele 3 și 4?
Virgil Popescu: Avem un parteneriat strategic cu SUA și îmi doresc construirea reactoarelor 3 și 4 cu tehnologia canadiană CANDU. Evident că în viitorul consorțiu vor trebui să existe canadienii și să finanțăm proiectul cu partenerii noștri din SUA, NATO și UE. Nu puteam sta blocați, cum am stat șapte ani.

Rep: Și cum va fi finanțat proiectul? Pentru că aceasta e marea problemă.
Virgil Popescu: Pe lângă finanțare, care are niște constrângeri bugetare, e o problemă legată și de necesitatea retubării Reactorului 1 în 2026 și scoaterea lui din funcțiune. Dacă nu luăm o decizie și nu ne apucăm de reactoarele 3 și 4, va fi o problemă cu scăderea capacității de producție a Nuclearelectrica.

Rep: Vorbeați mai devreme de investițiile majore ale companiilor cu capital de stat. Care sunt acestea?
Virgil Popescu: Hidroelectrica vrea să investească în parcuri eoliene offshore în Marea Neagră de 300 MW, plus parcuri onshore de 300 MW, deci e o diversificare a producției. Îmi doresc ca Hidroelectrica să producă și energie solară, are suficiente locații pe barajele pe care le deține.

Rep: Iau în calcul companiile achiziții ale unor active de la străine firme care vor să iasă din piață?
Virgil Popescu: Din ce știu eu, Enel și-a suspendat procesul de vânzare, rămâne să vedem ce urmează. Referitor la CEZ, există această intenție, nu vreau să comentez pentru că e treaba companiilor și e mai bine să nu comentez înainte de realizarea unei eventuale tranzacții.

Legat de investiții, Electrica și Romgaz vor să deschidă centrale de producție a energiei electrice, iar Romgaz vrea să intre în zona de petrochimie și a pus în planul de investiții o fabrică de metanol.

La Complexul Energetic Oltenia, care a primit 1,2 miliarde lei ajutor de salvare de la guvern, va apărea un nou mix energetic: vor fi unități trecute de pe cărbune pe gaz, va fi o capacitate de producție de 300 MW pe fotovoltaic, va rămâne și producția pe cărbune. Mixul cărbune – gaz – regenerabil îi va permite să-și continue activitatea și după restructurare, ne dorim un complex viabil pe termen lung.

La Complexul Energetic Hunedoara va începe procesul de reorganizare. Vom forma acolo două companii distincte. Una cu centrala de la Paroșeni și una cu centrala de la Mintia, care e dorită și va merge probabil la autoritățile locale.

Rep: De ce nu ați propus un proiect de modificare a legii offshore, care să deblocheze investițiile în perimetrele de gaze din Marea Neagră? Ați spus în repetate rânduri că vreți o soluție legislativă în urma unui consens politic în Parlament, ați propus un asemenea proiect?
Virgil Popescu: Mențin ce am spus, și anume că ne dorim deblocarea investițiilor, dar e nevoie de două lucruri. Unul a fost rezolvat: am abrogat OUG 114/2018, care blocase total investițiile. Al doilea lucru necesar e modificarea legii offhshore în Parlament prin consens. Din discuțiile publice și din ce se vede în mediul politic, acest lucru nu poate fi făcut până la alegerile parlamentare.

Rep: Dar ați încercat să construiți acest consens?
Virgil Popescu: Nu comentez mai mult. Cum nu a apărut acest proiect, considerăm că acest consens politic nu s-a realizat. Dar mă bucur că la nivel de gentlemen’s agreement a rămas că probabil o să-l avem, dar haideți să treacă alegerile parlamentare.

Rep: Dar cum credeți că va exista consens politic după alegeri, dacă acum nu există? Vor fi practic aceleași partide în parlament, vor fi diferite doar proporțiile.
Virgil Popescu: Eu sunt convins că majoritatea partidelor își doresc deblocarea investițiilor și că după alegeri vom avea acest consens. Va trebui să ne punem toți la masă, dar fără grija unor alegeri viitoare și să putem gândi acest proiect național.

Rep: Deci, pe scurt, e un proiect ce ar putea avea implicații electorale?
Virgil Popescu: E un proiect care acum, în perioada aceasta, nu poate să ajungă la un consens politic. Noi liberalii ne dorim din tot sufletul să ajungem la un consens.

Rep: Care e poziția dvs. față de decizia ANRE de a impune prețuri de vânzare a gazelor sub prețul de cost?
Virgil Popescu: Am avut discuții cu ANRE, cu producătorii, lucrurile sunt foarte complicate. ANRE a venit cu un ordin – e atributul lor- și au luat ca referință o fracție din prețul de referință al Bursei gazelor de la Viena, adică circa 23 lei / MWh, care e sub prețul de cost al producătorilor din România. Nu am ajuns la un consens cu ANRE ca prețul minim de vânzare să fie de măcar 30 de lei MW/h care poate ar fi fost acceptate de producător. ANRE a insistat să meargă pe preț mai mic, e atributul lor de reglementator, nu ne putem amesteca în acest ordin. Dar putem trage un semnal de alarmă. Rămâne să ne arate dacă funcționează mecanismul prin care ANRE susține că prețul de vânzare va crește de fapt.

O să urmărim îndeaproape situația. Ce îmi doresc eu e ca, dacă furnizorii vor cumpăra ieftin de la producători, e să vedem prețuri mai mici la cosumatorii finali. Nu pot să fiu de acord aici cu ANRE care spune că nu crede că vor fi schimbări de preț, unde se duce diferența? Lucrurile sunt simple, e matematică pură. Ne vom asigura ca acest program va duce la scăderea prețului consumatorului casnic, că vrea sau nu ANRE, că vor sau nu furnizorii.

Rep: Ce se întâmplă la Romarm, de ce nu produc și nu vând măști?
Virgil Popescu: Aștept rezultatul anchetei Corpului de control. Exista un stoc de 700.000 de măști, inexplicabil de ce nu au fost puse în vânzare. Contractul dintre fabrica de la Dragomirești și Romarm a fost tergiversat. Măștile erau conforme, autorizate, aviz de la Agenția Medicamentului, deci nu stăteau din cauza asta. Vreau să fie lămurite lucrurile și voi ieși public să prezint concluziile.

Foto: Virgil Popescu / InquamPhotos