G4Media.ro

EXCLUSIV Lista autostrăzilor și a marilor proiecte de infrastructură de 30 miliarde…

EXCLUSIV Lista autostrăzilor și a marilor proiecte de infrastructură de 30 miliarde euro pe care România vrea să le finanțeze prin programul fără precedent NextGenerationEU – Draft

România va avea la dispoziție în următorii patru ani 30,4 miliarde de euro de la UE pentru redresarea economiei după pandemia de Covid, bani alocați prin mecanismul de redresare numit NextGenerationEU în plus față de bugetul multianual de circa 48 miliarde euro. G4Media.ro a consultat un draft al planului realizat de guvern pentru cheltuirea acestor 30,4 miliarde de euro și vă prezintă cele mai importante proiecte de investiții propuse pentru finanțare. Printre ele se numără mai multe sectoare de autostradă, metroul din Cluj, două magistrale de metrou din București, spitale și depozite regionale de medicamente și alimente.

  • Important:

– Cei 30,4 miliarde de euro trebuie cheltuiți de România în 4 ani

– Din totalul de 30,4 miliarde de euro, granturile nerambursabile sunt de 13,7 miliarde euro, iar împrumuturile la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre, sunt de 16,6 miliarde euro.

– România trebuie să trimită în noiembrie la Comisia Europeană un Plan Național de Recuperare și Reziliență (PNRR), care trebuie aprobat înainte de a fi pus în practică

– Proiectele trebuie să urmărească marile linii trasate de UE (digitalizare, protecția mediului, creșterea capacității de reziliență, reforme structurale)

– Draftul prezentat de G4Media.ro a fost discutat chiar astăzi la Cotroceni de președintele Iohannis și mai mulți membri ai guvernului. Sunt așteptate modificări față de draftul actual

– Pe lângă proiectele din acest document, România mai dezvoltă și altele finanțate fie bugetul multianual al UE, fie din bugetul național, fie din împrumuturi rambursabile.

– Citește o analiză Edupedu.ro despre investițiile din Educație, cifrate la peste un miliard de euro

Cum a fost construit planul

Planul Național de Recuperare și Reziliență este structurat pe două părți: reformele și investițiile. Reformele orizontale vizează consolidarea statului de drept, sustenabilitatea financiară a finanțelor publice, stabilitatea financiară a României, coeziunea socială și piața muncii.

Câteva dintre reformele enunțate în draftul PNRR

Fiscalitate: Consolidarea conformității fiscale și a colectării impozitelor în special prin reducerea decalajului față de nivelul european de colectare a TVA prin digitalizarea activităților de stabilire, colectare și urmărire a executării silite pentru creanțele bugetare

Impozitarea ecologică treptată a externalităților rezultate din utilizarea combustibililor fosili (exp. încălzirea locuințelor cu lemne în localitățile urbane unde există posibilitatea racordului la rețeaua de alimentare cu energie termică)

Piața muncii: Actualizarea cadrului legal privind dialogul social cu scopul de a crește implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor și strategiilor publice / Dezvoltarea unui mecanism specific de identificare, mobilizare și sprijin pentru persoanele inactive / Dezvoltarea unui sistem sustenabil privind îngrijirea la domiciliu pentru persoanele vârstnice

Transport: Obligativitatea includerii în normativele tehnice de proiectare: a stațiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice

Actualizarea politicilor tarifare pentru transportul rutier prin includerea unor tarife ecologice pentru categoriile de mijloace de transport care au efect poluant asupra mediului înconjurător

Marile investiții

Cea mai mare parte a draftului PNRR detaliază obiectivele de investiții în mari lucrări publice, dar și în sprijinirea sectorului privat.

  • Investițiile sunt împărțite pe trei piloni principali:

Pilonul 1: 21,4 mld. euro – Investiții în infrastructură și în eficiența energetică

Pilonul 2: 6,5 mld. euro – Servicii publice, dezvoltare urbană și patrimoniu (educație, sănătate, mobilitate urbană, regenerare urbană)

Pilonul 3: 5,085 mld euro – Competitivitate economică, digitalizare și reziliență

Investiții de 9,27 miliarde euro în transport: rutier, feroviar, metrou

Rutier:

– 416,18 km de autostradă și drumuri expres cu un buget estimat de 3,54 mld. Euro;
– 546,45 km de Variante Ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară cu un buget estimat de 760 mil. Euro;

Obiective majore:

Autostrada Lugoj-Deva (Sector E + rest sector D): 330 milioane euro, 13,5 km
Autostrada de centura Nord București: 960 milioane euro, 49,6 km
Autostrada Ploiești – Buzău: 380 milioane euro, 65 km
Autostrada Buzău – Focșani: 420 milioane euro, 72 km
Autostrada Focșani – Bacău: 640 milioane euro, 109,3 km
Autostrada Bacău – Pașcani + Legătura la Piatra Neamț: 865 milioane euro, 81,2 km
Autostrada Pașcani – Suceava – Siret: 638 milioane euro, 101,5 km
Autostrada Transilvania (cu Meseș P. Sălaj.-Nușfalău) + Pachet conectivitate Cluj (Gilău – Apahida): 2,17 miliarde euro, 170,72 km

Mai sunt și alte obiective rutiere de anvergură mai mică, printre care:

A1 – Timișoara – Aeroport Traian Vuia/DNCT
Târgoviște – București – A0/DNCB
DN1 – Aeroportul Henri Coandă – A3/ A0
A8 – Lețcani Vest – Centura Iași – Iași Dacia
Apahida – Jucu
A1 – Pitești – Mioveni
Centura Craiova Est – DX Pitești – Craiova
Alternativa Techirghiol (Litoral Express)
Bistrița – Dej
Hunedoara – Sântuhalm
Botoșani – Suceava – DX5
Slobozia – Drajna Nouă – A2
Jucu – Dej
Miercurea Ciuc – Sf. Gheorghe – A13
Vaslui – Bacău – DX5/A13
Reșița – Caransebeș – DX2
Călărași – Drajna Nouă – A2
Sfântu Gheorghe (Chilieni) – Chichiș – A13
A10 – Teiuș – Blaj
Legătura A3 – Mărtinești – Vâlcele
Baia Mare -Jibou
Drum Expres Baia Mare – Satu Mare
Tișița – Soveja

Feroviar
– 234,47 km de cale ferată modernizată/ electrificată cu un buget estimat de 2,8 mld. Euro;
– 39 unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat de 350 mil. Euro;

Metrou
– 11,35 km de magistrală nouă cu un buget estimat de 1,08 mld. Euro;
– 50 unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat de 500 mil. Euro;

M4 – Gara de Nord – Progresu: 1,7 miliarde de euro
M6 Linia de metrou 1 Mai – Otopeni (NORD) – 621 miliarde euro
M1: Metrou Cluj-Napoca: un miliard euro
Trenuri Metrou București (50 buc.): 500 milioane euro

Investiții de 6,5 miliarde euro în proiecte care să adreseze problema schimbărilor climatice:

Sisteme de irigații, sisteme de drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, sisteme de protecție antigrindină, împăduriri

Investiții de 2,3 miliarde de euro în proiecte de mediu:

– Rețele de alimentare cu apă, inclusiv componentele inteligente, extindere/ reabilitare ca parte a rețelelor regionale – 1,5 miliarde euro

– Sisteme alternative de management a apei uzate menajere pentru aglomerările sub 2.000 de locuitori – 500 milioane de euro

– Situri contaminate și managementul deșeurilor – 300 milioane de euro

Investiții de 1,55 miliarde euro în Energie:

– Investiții în dezvoltarea inelului electric de 400 kV al României – 250 milioane de euro

– Sprijin pentru producția de energie din surse regenerabile – 500 milioane de euro

– Investiții în rețele inteligente de transport și distribuție a combustibililor de tranziție și a energiei obținute din surse regenerabile – 800 milioane de euro

Investiții de 1,8 miliarde euro în proiecte de Eficiență energetică:

– Eficiența energetică a clădirilor publice (inclusiv clădiri monumente istorice) – 500 milioane euro

– Eficiența energetică a clădirilor rezidențiale colective/blocuri de locuințe – 750 milioane euro

– Rețele inteligente de asigurare a energiei termice în București (inclusiv sisteme de producere a energiei termice în cogenerare, energie regenerabila) – 250 milioane euro

– Rețele inteligente de asigurare a energiei termice – celelalte localități urbane – 300 milioane euro

Investiții în Mobilitate urbană – 3,6 miliarde de euro:

1. Mobilitatea urbană 1 miliard euro

2. Regenerarea urbană 750 milioane euro

3. Achiziție material rulant destinat transportului local – 350 milioane euro

4. Programul Național Mobilitate/ Smart Village – 250 milioane euro

5. Valorificarea patrimoniului natural și cultural – 250 milioane euro

6. Mobilitate și accesibilitate pentru zonele cu patrimoniu natural și cultural – 500 milioane euro

7. Valorificarea patrimoniului natural de interes național și cultural aflat în administrarea APL – 500 milioane euro

Investiții în sănătate: 1,85 miliarde de euro

1. Unități sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente – 1,25 miliarde euro

2. Infrastructura medicală oncologică – 250 milioane euro

3. Secțiile și institutele de boli cardio-vasculare – 350 milioane euro

Investiții în Educație: 1,05 miliarde euro:

Investiții în Mediul de afaceri – 3,8 miliarde de euro

1. Activități de producție și servicii destinate ecosistemelor antreprenoriale parteneriat IMM– APL (750 milioane euro)

2. Retehnologizări, robotizări, automatizări industriale – 1 miliard euro

3.Sprijin pentru digitalizarea IMM – 200 milioane euro

4.Sprijin pentru dezvoltarea de capacități necesare consolidării capacității de reziliență a sistemului medical – 200 milioane euro

5. Valorificarea patrimoniului natural – 350 milioane euro

6. Sprijinirea IMM-urilor din domeniul agro-alimentar – 700 milioane euro

7. Sprijinirea companiilor asociate domeniului construcțiilor – 200 milioane euro

8. Sprijinirea întreprinderilor mari – 400 milioane euro

Investiții de 275 milioane de euro în Cercetare și inovare

Investiții de 700 milioane euro în Digitalizare:

– Echipamente/dispozitive electronice necesare activităților didactice (inclusiv infrastructura pentru conectare la internet), software-uri și dotări specifice desfășurării activităților în mediul on-line – 250 milioane de euro

Echipamente/dispozitive electronice necesare activităților din sistemul medical (incl. infrastructura pentru conectare la internet), software-uri și dotări specifice desfășurării activităților în mediul on-line – 150 milioane de euro

Digitalizarea MFP/ ANAF – 100 milioane euro

Digitalizarea sistemului judiciar – 100 milioane euro

Asigurarea securității cibernetice și interoperabilității bazelor de date – 100 milioane euro

Investiții de 310 milioane de euro pentru Reziliență în fața unor pandemii sau fenomene naturale:

– Construcția a 8 Depozite regionale de echipamente medicale pentru situații de urgență, îmbunătățirea capacității de răspuns și a capacității de intervenție

– Construcția a 5 Depozite regionale de cereale, 4 depozite frigorifice destinate păstrării stocurilor strategice de alimente pentru situații de criză și 2 depozite pentru produse petroliere –

– Construcția și operaționalizarea a 100 de subunități de pompieri noi

– Completarea cu 700 de ambulanțe a parcului auto.

Foto: Muncitor în construcții (Pexels.com – Yuri Kim)

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

31 comentarii

  1. daca banii trebuie „cheltuiti” atunci e clar ce e in mintea lor.
    se alege praful.

    daca trebuie „investiti” poate mai aveam o sansa la rezultate de calitate.

    • Doar că, ce să vezi, or să constate că nu avem șapca statului de drept pentru că nu se pot mărita homosexualii și nu avem numărul regulamentar de rapefugiați explodaci și gata, se taie fondurile!
      C-așa-i în tenis!

    • #garet daca la asta se reduce statul tau de drept, esti tare mic la minte, dar nu ma mira cu asa comentariu
      binenteles pana la urma cel care da banu’ ala cere cum sa se cante, nu asa e si la PNDL?

    • Pilonul 1 trebuia să fie Educaţie şi Cultură, să avem universităţi de top, eliminându-se fabricarea diplomelor şi verificându-se absolut toate doctoratele, iară nu pe sărite motivat politic, cum apar şi dosarele CNSAS. Plus muzee şi biblioteci ca la Washington sau Paris, atractive, frecventabile cu toată familia.

    • @Andrei: nu, la asta se reduce „statul de drept” în capul „Coanei Uschi”!
      În plină pandemie și criză economică „urgențele majore” ale Comisiei Europene sunt „Noua strategie de integrare a migranților” și „Combaterea discriminării LGBT”!
      Direct pe pagina CE, nu e nevoie să mă crezi pe cuvânt!
      ASTA îi roade pe ei, de ASTA tot sar la beregata polonezilor (hai că la unguri e mai complexă povestea dar la polonezi fix la elgebeteqxyz se rezumă!)
      Așa că este cât se poate de previzibil că se vor folosi de aceeași „scuză” și în cazul României, fie ca să scape fără să dea bani, fie ca instrument de șantaj la adresa României ca să se conformeze agendei bruxelleze!

    • @Garett
      Deci propui unirea cu CSI, că ăștia nu cer așa ceva.

    • @Nick: atât ai priceput???
      Propun o Uniune EUROPEANĂ care să lucreze în interesul EUROPENILOR nu al arabilor și al africanilor!

  2. 1. A8 este cea mai importanta investitie, nu „obiectiv de mica importanta”, cum spune autorul articolului
    2. Inca o data, se confirma faptul ca atat PSD, cat si PNL vor sa tina zona Moldovei in saracie crunta. Cu cat esti mai sarac, cu atat votezi mai prost: adica, cu PSD sau cu PNL.
    3. Au noroc cu pandemia, caci daca ar fi venit iar desant de mincinosi de la Bucureeti la Iasi de Ziua Unirii in 24 Ianuarie 2021, iesenii i-ar fi mancat cu fulgi cu tot de data asta. Probabil, au uitat cum i-au huiduit anul asta.
    4. Dracul sa ii mai creada pe politicieni
    5. Votati si altceva, pe altii care nu au mai fost la guvernare si care s-au manjit furand cu mana pana la coate. Hai sa vedem ce vor face astia de la USR-PLUS.

    • Asa, la o prima estimare, autostrada Moldovei,de la Sud la Nord, ar costa peste 4,4 miliarde de Euro. Nu w rau, dar sa se faca!

    • @Nepricepruteanu – din păcate Ieșenii au avut o ocazie foarte bună la locale să-i mănânce cu fulgi cu tot dar din păcate au ratat-o cu brio. Cum să-l alegi pe mini baronul pesedist Chirica ? Cum ? + absenteism la greu. Păcat . Și mizeriile peneliste s-au lăudat că au câștigat Iașul !

    • @Rio De Janeiro Asa este. Mare parte dintre ieseni s-au dovedit inca o data lenesi, nu si-au facut datoria cetateneasca de a vota. Nu a castigat nici un PNL, a castigat PSD. Chirica a fost votat de PSD-isti si nu de sustinatori ai Dreptei. Dreapta nu si-l asimileaza pe individul acesta. Vorba aceea: cum iti asterni, asa adormi. Daca asta vor moldovenii, o subdezvoltare eterna, atunci asta vor avea.

    • Singura soluție rămasă este ca cetățenii din zona Moldovei sa câștige in strada autonomia! Am ajuns bătaia de joc a guvernanților…..se va forma Mișcarea pentru autonomia Moldovei MAM!

  3. citesc eu bine sau iar TZEPA „EU SI GUVERNUL MEU” ROMANICA NORMALA EDUCATA pentru autostrada Moldovei?

  4. cum nu sunt deja gata de patru ani ?

  5. praf în ochi! fără A8 Iași – Târgu Mureș Bucureștenii vor să păstreze Moldova în sărăcie! Moldova are nevoie în principal de A8 Iași Târgu Mureș!!!!!!

  6. In sfirsit e pe lista si autostrada prin Moldova, care trebuia sa fie facuta acum un secol.
    Asta va fi o lovitura mortala pentru psd in Moldova, probabil ca d-aia nici nu s-a facut pina acum.

    • Aia de care vorbesc astia in document este A7 si nu A8, adica autostrada care duce la Dracul, adica spre nicaieri, adica spre Bucale. Moldovenii nu au nevoie de asta. Moldovenii au nevoie de A8, Iasi-Targu Mures, care duce spre Vest. Moldovenii au nevoie de investitii, au nevoie ca sa importe si ca sa exporte bunuri rapid pe calea terestra, si nu prin teleportare sau alte metode SF.

    • Stai tu linistit ca si Orban ne vrea săraci…… autonomia Moldovei e singura soluție!

  7. M6 Linia de metrou 1 Mai – Otopeni (NORD) – 621 miliarde euro,cred ca ati gresit cu miliardele sunt 621 de milioane

    • Ne mai incurcam in zecimale…:) Restul sunt tunurile preconizate a se da pana va fi gata si linia asta, adica la Calendele grecesti. Sau, cum ar zice romanul, la Sulivara.

  8. Cum spunea Tanase, „ce-o sa fie, ce-o sa fie”…. E aproape imposibil, inclusiv intr-o tara dezvoltata, de proiectat si construit o autostrada in 4 ani, termenul general acceptat fiind de 5 ani. Ori in Romania s-a dovedit ca totul se dubleaza, pur si simplu nu exista suficienti oameni competenti pentru a asigura termene atat de stricte.

  9. Buna seara. Banii trebuie cheltuiți în 4 an! A „manageriat” vreunul din cei care au făcut acest Plan vreun proiect similar în viața lui? Povești, povești…

  10. @xman Da, dar aia nu duce nicaieri. In orice caz, nu duce spre Vest. Aia este A7, iar eu vorbeam de A8. Aia este esentiala ca aerul pentru Moldova. Fara aia, ramane zona asta in saracie crunta. De fapt, zona de NE este declarata cea mai saraca zona din UE. Aiasta nu se mai poate, vorba unora. Ne trag astia teapa in continuu de 30 de ani. Tocmai acum cand Moldova a inceput sa voteze cu Dreapta (daca consideram PNL de dreapta, am dubii…). Macar nu mai voteaza masiv cu Stanga, asa cum inca fac cei din Oltenia sau Muntenia.

    • A8 în 4 ani??? Poate să înceapă părțile relativ ușoare: Iași-Tg Neamț și Tg Mureș-Ditrău.
      A7 se pretează la 4 ani! Dar pt a cheltui fondurile europene, trebuie să avem proiecte și șantiere PT DUBLUL SUMEI ACORDATE! Adică să incepen și A7 și A8 !
      Dar cu cine! Umbrărescu e ocupat pt următorii 4 ani!

  11. Una din intrebari este daca aceste investitii fac profit. Dupa 30 de ani de industrializare in regimul comunist, s-a constatat dupa anii ’90 ca uzinele si fabricile nu au piete de desfacere si nu fac profit, privatizarile au esuat si unitatile de productie au dat pana la urma faliment. Duc autostrazile la profit, sau doar ii imbogatesc pe astfaltatori? Prin anii ’70, in cateva sate din sud au fost construite sere(sticla) +solarii(folie de polietilena) care aveau centrala proprie de incalzire cu pacura( benzina era atunci doar 2 lei litrul); si acelea au dat faliment din cauza crizei energetice si scumpirii carburantilor. Ceea ce se intampla de ceva vreme sunt dirijarea democratiei de catre politicieni si interventia guvernantilor in economiei .Politicienii ocupa pozitiile confortabile in ierarhie si impun celorlalti conformismul: vouchere pt ca HoReCa sa aiba de lucru( patronii , cu ce castiga,isi pot face concediile in afara sau isi pot cumpara bunuri de lux, auto sau locuinte in alte parti ale lumii), tichete de masa, subventii din care unele sunt exportate odata cu produsele( dupa exemplul Indiei, care a spus ca exporta apa- din cauza secetei au nevoie sa irige culturile de cereale pe care le exporta, deci odata cu produsele „exporta” si apa, de fapt costul irigatiilor ).Apoi , din cauza rasturnarii valorilor, programul este la mana amatorilor cu doctorate sau diplome care creeaza doar iluzia competentei. De ex, anveloparea nu este eficienta la locuintele cu pereti cu grosime mai mare, mareste umiditatea in interior si in incaperile mici( cum sunt majoritatea ) favorizeaza condensul si aparitia mucegaiului.Si alte abordari sunt amatoricesti: lemnul este exportat , fabricile de mobila nu au mai functionat si lemnul a fost exportat neprelucrat pt ca a aparut mobila din inlocuitori,parchetuul a fost inlocuit de gresie, la fel si fabricile de covoare ,(mocheta a inlocuit covoarele care erau cautate). Problemele apar din modificarea principiilor concurentei si cererii si ofertei: cererile vin de la politicieni, care slujesc intereselor patronilor, nu vin de la clientii care au nevoie de produse, iar costurile sunt suportate de contrbuabili care uneori nu beneficiaza de mai nimic din ceea ce platesc.

    • erata: asfaltatori ; contribuabili .

    • de acord in multe privinte.
      Cu faptul ca fabricile comuniste nu au mai avut piata – aici trebuie un pic detaliat. Cauzele „caderii pietelor” sunt multiple si nu neaparat legate de eficienta si tehnologie.
      1. A cazut CAER si s-a dat liber la intrarea firmelor puternice din vest cam brusc si nu treptat, cum ar fi fost normal(nici noi nu ne-am integrat pe piata de munca ue brusc, din 2007, ci treptat, tocmai din considerente de dumping social pe piata muncii din vest).
      2. Privatizarile au fost facute complet fara cap si in detrimentul interesului economic national. Pt. comisioane, pt. terenuri etc. Fabricile ok economic, cu dotari destul recente si viabile dpdv productivitate, au fost intai capusate, apoi duse spre faliment pt. ca in final sa fie vandute pe degeaba sub justificarea presiunii sociale generata salariati. Cumparatorii au luat si, de cele mai multe ori inchis, vandut industrii intregi – ulei, otel, zahar, alumina, mobila, constructii navale, instalatii de foraj, masini unelte, chimie etc. Tin minte ca un grup american – bunge parca, cumpărase vreo 6 fabrici de ulei dintre care si branduri ce deveneau consacrate pe piata interna, doar pt. a le inchide( brusc activitatea devenise nerentabila), a le vinde utilajele, face dezvoltari imobiliare pe terenurile lor….iar romania a început sa importe ulei.
      3. Golirea de capacitati industriale a dus si la golirea de personal calificat, la distrugerea capacitatii de R&D si la transformarea economiei tarii intr-una creatoare de produse cu vloare adăugata mica – lohn, materii prime. O natie de comercianti, ce mai!
      4. Despre pietele externe post 90 – pot sa inteleg competitia datorata liberalizarii in fostul spatiu caer dar, ceea ce nu pot sa inteleg este cum naiba s-a pierdut competitivitate in tari din africa, orient, asia si america latina? Pana in 89 de ce mergea treaba cat de cat? In mod normal trebuiau continuate relatiile respective(exim bank inca era puternica) si făcut pe dracu in patru sa ai cat mai multe misiuni economice in pietele care se potriveau mai bine produsele noastre – nu toata lumea cumpara mercedes, prin urmare vinzi dacii acolo unde se cer mai degrabă decât sa încerci sa faci din ele supercar-uri. Faci bani, investesti in dezvoltare ca sa nu pierzi ritmul tehnologic, si apoi poti ajunge si la supercar daca e rentabil.
      5. Aceeasi greseala a fost si este facuta in continuare – am devenit dependenti de exporturile in UE unde la orice ac produs in RO ai o varianta germana, franceza etc. mai cu staif! + basca cea chineza! Ma uit la polonezi – si-au dat seama ca aceasta dependenta nu e ok. Deoarece ajungi sa fii complet controlat de piata respectiva si, chiar cu capacitatile cumpărate de firme de acolo = export de profit si scăderea capacitatii de inovatie tehnologica(astea se muta primele) – si uite asa Solaris este un brand ca lumea in Europa la autobuze electrice, si pe langa Europa. PESA la fel, PKP e al doilea cel mai mare operator feroviar din UE, polonia produce echipamente industriale marci proprii(si le si vinde), robotica…and so on.
      6. Autostrazile vor ajuta totusi, atât la eficietizarea interna cat si externa. Banii dirijati înspre aceste proiecte vor crea la rândul lor profituri unor consortii locale care, pe langa investitiile in dotare vor dirija o parte din profituri fie spre extinderea si pe alte piete (numai noi putem avea firme din it, p, sp, a, gr…), fie spre investii in afaceri noi. De aceea ma bucura faptul ca anumite firme romanesti au trecut la categoria de antreprenori general si nu simpli sub-contractanti.

  12. Momentan totul este DOAR PE HARTIE!.

    usor cu boii mici la deal. Nu se va realiza nici 10% si nici acei bani nu vor fi accesat.

  13. Sa fim seriosi oameni buni…….asteavsunt vrajeli de campanie electorala!