G4Media.ro

DOCUMENT Cele 11 tipuri de mari proiecte publice care vor fi finanțate…

Secțiune susținută de
Concordia

DOCUMENT Cele 11 tipuri de mari proiecte publice care vor fi finanțate de UE în România cu cele 30,4 miliarde euro din programul fără precedent de redresare a economiei

Guvernul adoptă în ședința de astăzi o ordonanță de urgență care stabilește cadrul legislativ pentru atragerea celor 30,4 miliarde de euro puși la dispoziție de UE sub formă de granturi nerambursabile și împrumuturi prin programul fără precedent de redresare economică numit NextGenerationEU sau Mecanismul de redresare și reziliență.

Proiectul ordonanței de guvern arată că noul cadru național, denumit Planul Național de Relansare și Reziliență al României (PNRR) va fi gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, condus de Marcel Boloș. PNRR este documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național pentru atragerea celor 30,4 miliarde de euro destinate să relanseze economia afectată de pandemia de Covid-19.

  • Proiectul de OUG arată care sunt cele 11 mari domenii în care pot fi depuse proiectele:

1. Proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, pentru combaterea riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren. Valoarea totală a proiectelor va fi de 700 milioane lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt ministerele de resort în parteneriat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA singure sau în parteneriate interinstituționale, sau împreună cu autorități publice centrale/locale sau asociații de dezvoltare comunitare

2. Proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spații de lucru, tehnice, cazare și desfășurarea activităților instituționale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiții în infrastructura educațională și dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învățământ, inclusiv învățământul profesional și tehnic, învățământul dual și colegii centenare, învățământul universitar, investiții în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente și clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației. Valoarea totală a proiectelor va fi de maximum 450 de milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe.

3. Proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătății. Bugetul total – 500 de milioane de lei.

4. Proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură precum și cele din domeniul ingineriei precum: mașini și motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură și altele asemenea. Bugetul maxim – 125 milioane de lei

5. Proiecte de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă și canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea rețelelor de apă și canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000 pentru racordarea la rețeaua de canalizare cu condiția să accepte soluția tehnică de racordare prevăzută de legislația în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării. Bugetul maxim – 250 milioane de lei.

6. Proiecte de infrastructură edilitară destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane: apă-canalizare, modernizare/ extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane. Buget maxim – 250 milioane de lei.

7. Proiecte de infrastructură pentru creșterea rezilienței comunităților în situații de urgență prin extinderea rețelei de subunități de intervenție din structura inspectoratelor pentru situații de urgență. Buget maxim – 40 de milioane de lei

8. Proiecte de infrastructură pentru constituirea unor depozite regionale și crearea stocurilor de materiale și tehnică – inclusiv medicală. Buget maxim de 8,5 milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate.

9. Proiecte de infrastructură din sistemul judiciar și sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru construcția, reabilitarea si modernizarea clădirilor destinate instituțiilor din domeniul justiției și domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, inclusiv digitalizare. Buget maxim de 250 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt instanțele de judecată din întreaga țară, parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Națională de Probațiune.

10. Proiecte de infrastructură în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației și securității cibernetice, inclusiv construcția/reabilitarea/modernizarea de centre de date, centre de servicii esențiale, centre de instruire și pregătire, centre de rezervă, regionale și județene, destinate managementului situațiilor de urgență și asigurării rezilienței serviciilor IT&C. Buget maxim de 10 milioane de lei.

11. Proiecte de transformare/tranziție digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administrației publice centrale și locale, esențiale pentru ca cetățenii și companiile să poată obține servicii publice eficiente și de calitate de la distanță, infrastructura IT&C (hardware, software, servicii IT) necesară digitalizării serviciilor (pentru oricare din procesele aferente serviciilor – frontend sau backend), interoperabilitate, securitate cibernetică, standardizare, semnătură electronică, identitate electronică, single sign on, dar și implementarea de alte instrumente specifice transformării digitale. Buget maxim de 100 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnicoeconomice sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României, autoritățile publice centrale și locale care dezvoltă proiecte de digitalizare a serviciilor publice oferite cetățenilor și companiilor.

Context. România are pentru perioada 2021 – 2027 un buget din fonduri UE rambursabile și nerambursabile estimat la 79,9 miliarde euro obținut în urma negocierilor care au avut loc în Consiliul European din iulie. Bugetul urmează să fie votat și de Parlamentul European. DIn acest buget, 30,4 miliarde euro sunt destinați instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”. România va primi din granturi nerambursabile de 13,7 miliarde euro și împrumuturi la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre, de 16,6 miliarde euro.

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) are fixat ca termen pentru elaborarea primului draft al planului național luna octombrie 2020, pentru ca mai apoi negocierile să se deruleze până în luna aprilie 2021 în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului național.

PNRR se aprobă prin hotărâre a Guvernului prin hotărâre în vederea negocierii cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul României acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene pentru a negocia cu Comisia.

Proiectele de investiții publice aferente domeniilor de investiții care se finanțează în cadrul PNRR trebuie să respecte concomitent mai multe condiții, printre care cele mai importante sunt:

1) să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice, și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022 pentru minim 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant;

2) să obțină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din MRR și contribuția la obiectivele de ameliorare a stării economiei și de creștere a rezilienței;

3) să aibă un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică și/sau după caz la nivelul Regiunilor de Dezvoltare ale României ori la nivelul autorităților locale, ținând cont și de Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.

Citește aici proiectul integral de OUG

Foto: Comisia Europeană

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

22 comentarii

  1. Erau niste carti cu titlul “Povesti nemuritoare” :))

    • @m
      In afară de onomatopee poti produce?
      Că nu am văzut să fii capabil „să editezi perfect câteva fraze”, vorba ăleia mici ale ăluia pe care l-ai votat și idolatrizat, zis Petrov turnătorul :))

  2. Vine PSD si liberalii isi pot lua adio de la bani.
    Orbane scoate-ti gheara din gat .

    • * vine PSD si romanii isi pot lua gandul de la bani, investitii, viitor, modernitate samd.

      Maririle alea din pix ale Fiolei de pensii, alocatii si alte ajutoare sociale ? Te c..ci pe ele cand s-o devaloriza leul :))

    • programul 1 – 700 milioane lei
      programul 2 – 450 milioane lei
      programul 3 – 500 milioane lei
      programul 4 – 125 milioane lei
      programul 5 – 250 milioane lei
      programul 6 – 250 milioane lei
      programul 7 – 40 milioane lei
      programul 8 – 8.5 milioane lei
      programul 9 – 250 milioane lei
      programul 10 – 10 milioane lei (bingo)
      programul 11 – 100 milioane lei
      —————————————-
      TOTAL – 2683.5 milioane lei adica 559 milioane euro (curs 4.8)

      din 30,5 de miliarde euro au facut oug pentru 0,5 miliarde euro!
      guvernul orban e pe drumul cel bun, sper sa nu treaca motiunea si sa ramana orban in functie :)))))))))

    • Vine PSD-ul daca noi, votantii, vom fi dobitoci!
      Haide sa ne mobilizam!

  3. Sunt cele 30 miliarde din cele 80 de miliarde pe care le-a promis Werner dar pe care…Nu le-am văzut nici pe hârtie darămite în bugetul țării!!!

  4. Boloş? Cel atât de corupt încât nu semnează el însuşi, ci un subaltern?

  5. Adunati sumele din cele 11 mari proiecte si poate va da 3 miliarde . . . . Pana la 30.4 miliarde este foarte mult.

    • Ai calculul mai sus, aproape 3 miliarde de lei, în euro sunt 560 milioane :))

    • Asta este cofinantarea proiectelor.
      Bine ca se mai ocupa cineva si de proiecte economice.
      M-am saturat de pensii,alocatii si motiuni.

  6. imaginati-va , aceste fonduri pe mana la niste oameni incompetenti si hoti . ( daca erau altfel , mai buni , se vedeau rezultatele ) dar …. mare atentie la ce votati .

  7. Mai vorbim peste 10-20 de ani. Vorba lui Brâncuși, mai săraci, mai prosti
    Actualii conducători ai României (PNL, PSD, usr etc) nu au nicio viziune despre cum ar dori sa arate România peste 20 de ani. Neavând o asemenea viziune toată țeapă miliardelor de la UE care de fapt nu vor veni ci le vom da nu ne va folosi la nimic. Stat esuat

  8. Investitiile a ajuns sa ni le faca eu, ca in romania totul s-a papat pe salariile si pensiile clasei privelegiate,noi nu mai putem sa facem nici un wc din bani publici.

  9. „Fara precedent”…ce sa mai domnule, nici mama lui Jean Monet n-a vazut atattia bani. Vom fi bogati, ne vom redresa si va curge lapte si miere bio.

  10. Nu ai firme mari puternice, romanesti, cu active valorose, cifre de afaceri mari, cu departament juridic calumea, capabile sa faca hartogaraia ceruta de birocratia bruxeleza nu atragi mai nimic.
    Ungurii si polonezii s-au prins si au facut rapid ce trebuie.

  11. Si CINE o sa ELABOREZE asemenea Proiecte sofisticate, care sa treaca de Expertii de la Brusseles, cand in TOATE Ministerele colcaie clientela analfabeta functional, scolita pe seara la mare distanta si angajata in tot felul de functii EXCLUSIV pe criterii clientelare si NICIODATA pe Criteriul COMPETENTEI, al PROFESIONALISMULUI!
    Ba, mai mult, acel Spor de 75% acordat in TOATE Institutiile care au cea mai mica tangenta cu Banii de la UE a devenit borcanul cu miere pentru beizadele si cumetrii politice!
    CINE va ELABORA Sofisticatele si PROFESIONISTELE Proiecte care sa aduca Miliardele de Euro in Tara?!!!
    Din 2007 pana azi, CE a FACUT Romania din Fondurile europene alocate la capitolul COEZIUNE, adica pentru DEZVOLTARE, ce MARI Proiecte a realizat Romania din BANII de la UE?!
    NIMIC!
    Banii absorbiti de la UE au venit in mare parte in Agricultura, prin Subventiile DIRECTE la HECTAR sau prin Subventiile DIRECTE pe cap de animal!
    Deci acolo unde NU sunt necesare Proiecte!
    Ceva-ceva a mai mers catre REGIO la Programele de alimentare cu apa, gaz, canal!
    ATAT!
    In rest, NICI macar 1 SINGUR Proiect mare, de DEZVOLTARE nu a reusit Romania, desi domeniul Transporturi e DEZASTRU(si la CFR si la Rutier si la Porturi!), in Educatie cate SCOLI si GRADINITE Moderne puteau fi construite sau modernizate(Brasovul, Clujul, marile orase au lipsa mare de Gradinite si Crese moderne!), in Sanatate CATE Spitale moderne puteau fi Construite, FIX cum le povestea Dragnea in celebrul Program de guvernare, a-propos FARA GLUMA, acel Program chiar identifica pe hartiile PSDiste NECESITATILE reale ale Romaniei, dar CINE sa FACA acele Proiecte, cand azi dupa 4 ANI din Programul PSD nu exista nici o CARAMIDA la vreo Constructie!!
    Am rezerve serioase ca Romania va FACE mare branza cu Miliardele astea de la Comisia Europeana, despre care, atentie, inca NU se stie daca Statele europene vor trebui sa vina cu Contributie proprie(!) si de unde vor veni BANII astia multi: Recovery Fund ar urma să fie finanțat prin contractarea de datorii, adica CE va face un Creditul ce va fi plătit înapoi în 20 de ani.
    Ar fi o varianta ca acele Contribuții ale statelor membre la Bugetul comunitar vor urma să crească de asemenea, după ce va începe plata creditului.
    Nu vor curge BANII ca apa de ploaie catre Romania…vorbele frumoase puse pe hartie NU ridica nici Austostrazi moderne, nici Cai ferate moderne, nici Scoli si Gradinite moderne, nici Spitale moderne…
    TOATE Rapoartele Comisiei Europene despre Romania cand au analizat Absorbtia dezastruoasa a fondurilor UE au avertizat cu privire la SLABA CAPACITATE Administrativa a Romaniei drept cauza!!
    A-propos, in exercitiul financiar 2014-2020, din TOTALUL de 31 Miliarde Euro alocati Romaniei(din care 27 Miliarde Euro prin Politica de Coeziune=trebuie PROIECTE de dezvoltare si sunt gestionati de Ministerul Fondurilor Europene!), Romania a atras PUTIN peste 10 Miliarde Euro, dar functioneaza Regula N+3 si Banii vor veni pana in 2023!
    Din cei 31 Miliarde alocati, restul de 4 Miliarde Euro merg la Programe in Agriultura, Plati la Hectar sau Plati pe cap de animal, deci FARA proiecte, aici in general Absorbtia e spre 100% in fiecare Tara UE!
    Numai ca DEJA Romania TREBUIE sa DEPUNA Proiecte pentru prin Programul fără precedent de redresare economică numit NextGenerationEU sau Mecanismul de redresare și reziliență, despre care vorbeste articolul!!
    Nu vad posibil mare lucru FARA ajutor de la Expertii UE, Romania nu are nici o sansa!
    Se vorbeste la RADIOSANT ca tocmai Sporul de 75% a fost cauza pentru care Romania NU a vrut Experti UE, cum au procedat la inceput unele Tari…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.