EXCLUSIV Dosarul de corupție al omului de afaceri Dragoș Dobrescu, închis pe prescripție după ce DNA nu a mai formulat apel în rejudecare / DNA explică că a fost nevoită să respecte deciziile ÎCCJ, nu pe cele ale CJUE privind prescripția

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

DNA a explicat pentru G4Media.ro de ce nu a formulat apel în rejudecare în dosarul de corupție al omului de afaceri Dragoș Dobrescu așa încât decizia de închidere a dosarului din februarie 2025 a rămas definitivă.

Dobrescu a scăpat de dosar pentru că s-a constatat că e prescris întrucât instanțele nu au ținut cont de deciziile CJUE, ci de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția.

Omul de afaceri a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență în 2022. A fost acuzat că, în 2013, ar fi cerut mită 1.000.000 de euro, din care ar fi primit efectiv o primă tranșă de 100.000 de euro de la constructorul metroului din Drumul Taberei ca să îți exercite influența asupra primarului de atunci al Sectorului 6, Rareș Mănescu.

Constructorul Astaldi urmărea să obțină mai ușor avizele de la primărie, dar și să fie respinse plângerile cetățenilor nemulțumiți de întârzierea lucrărilor de la metrou. Construcția magistralei din Drumul Taberei a durat din 2011 până în 2020, cu o întârziere de 8 ani.

De notat că Dragoș Dobrescu a achitat la DNA presupusa mită de 100.000 de euro.

Dosar prescris

Decizia de încetare a procesului penal pe prescripție în cazul omului de afaceri Dragoș Dobrescu a rămas definitivă după ce nu a mai fost atacată cu apel de DNA în rejudecare, potrivit portalului instanțelor de judecată.

Jurnaliștii G4Media.ro au observat că decizia de încetare a procesului penal din februarie 2025 în cazul lui Dobrescu nu a fost atacată cu apel de DNA și au întrebat reprezentanții parchetului anticorupție de ce nu au formulat cale de atac.

Răspunsul venit pe 8 ianuarie 2026 este că DNA nu a mai atacat decizia de încetare a procesului penal pe prescripție întrucât, între timp, a apărut o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care spune că instanțele nu trebuie să țină cont de deciziile Curții de Justiție a UE, ci trebuie să țină cont de o altă decizie a ÎCCJ din octombrie 2022.

Decizia ÎCCJ din octombrie 2022 spune că faptele penale se prescriu mai repede în perioada 2014 – 2022, pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Prin urmare, instanța a constatat că faptele de corupție din dosarul lui Dragoș Dobrescu s-au prescris mai repede și a decis încetarea procesului penal. DNA nu a mai formulat apel, pe cale de consecință, decizia a rămas definitivă, în rejudecare.

Timeline cu deciziile CCR, ÎCCJ și CJUE care se bat cap în cap și cu deciziile CAB și ÎCCJ din dosarul lui Dragoș Dobrescu

mai 2022: CCR a decis că nu a existat prescripţie specială între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022.

Pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că în această perioadă faptele penale se prescriu mai repede.

Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere penală prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

În condițiile în care CCR a decis că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat instrumentul prescripției speciale, pe cale de consecință, faptele penale se prescriu mai repede în această perioadă.

25 octombrie 2022: ÎCCJ a emis o decizie interpretativă prin care a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014.

Cu alte cuvinte, ÎCCJ a extins perioada în care nu există prescripţie specială și faptele se prescriu mai repede de la 25 iunie 2018 – 30 mai 2022 la 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

24 iulie 2023: Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis că instanţele naţionale trebuie să aplice deciziile CCR, însă nu şi hotărârea interpretativă a ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede.

Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se aplică retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile.

CJUE a eliminat astfel perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede.

9 ianuarie 2024: CJUE și-a întărit decizia și în ce privește dosarele de corupție.

Cu atâtea hotărâri judecătorești care se bat cap în cap, instanțele românești aplicau haotic deciziile CJUE. Cele mai multe nu le aplicau și se conformau ÎCCJ care spune că faptele se prescriu mai repede în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

30 ianuarie 2024: un complet de la ÎCCJ a aplicat pentru prima dată deciziile CJUE. S-a întâmplat în dosarul de corupție al lui Dragoș Dobrescu.

Verdictul a fost luat cu 2 – 1. Pentru respectarea deciziilor CJUE au fost judecătorul Iulian Dragomir, fost vicepreşedinte al Instanţei Supreme şi judecătoarea Cristina Rotaru-Radu.

A făcut opinise separată, în sensul nerespectării deciziilor CJUE, judecătorul Andrei Claudiu Rus. De altfel, el a făcut parte din completul ÎCCJ care, pe 25 octombrie 2022, a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022. Vezi aici.

Cei doi judecători, Iulian Dragomir și Cristina Rotaru-Radu, au hotărât că deciziile CJUE sunt obligatorii şi se aplică inclusiv în dosarele de corupţie. Pe cale de consecință, nu au încetat procesul lui Dobrescu pe motiv că ar fi intervenit prescripţia şi au decis rejudecarea la Curtea de Apel București.

17 iunie 2024: Un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept format din 9 judecători ÎCCJ au subliniat faptul că instanțele trebuie să aplice decizia ÎCCJ din octombrie 2022, nu deciziile CJUE.

Completul a fost prezidat de șefa Secției penale a ÎCCj, judecătoarea Eleni Cristina Marcu. Din complet au făcut parte judecătorii:

• Costantin Epure
• Andrei Claudiu Rus (devenit între timp magistratul de legătură în Spania)
• Mircea Mugurel Șelea
• Adriana Ispas
• Valerica Voica
• Luminița Criștiu-Ninu
• Lia Savonea (devenită între timp șefa ÎCCJ)
• Mihail Udroiu (pensionat între timp la 48 de ani și devenit avocat)

28 februarie 2025: În rejudecare, Curtea de Apel București ajunge la aceeași soluție de încetare a procesului penal pentru că a intervenit prescripția după ce nu a aplicat deciziile CJUE, ci deciziile ÎCCJ care spun că faptele se prescriu mai repede în perioada februarie 2014 – mai 2022.

DNA nu mai formulează apel motivând că, între timp, a apărut decizia obligatorie a ÎCCJ din 17 iunie 2024 care întărește decizia ÎCCJ din octombrie 2022. Prin urmare, decizia de încetare a procesului penale pe prescripție în cazul lui Dragoș Dobrescu rămâne definitivă prin neapelare.

Cum a justificat DNA de ce nu a mai formulat apel

”Nu s-a impus formularea unui al doilea apel de către Direcția Națională Anticorupție împotriva hotărârii pronunțate în rejudecare, întrucât soluția de încetare a procesului penal a fost determinată exclusiv de intervenția unei dezlegări obligatorii de drept, cu caracter general și imperativ.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 37 din 17 iunie 2024 a fixat definitiv cadrul de analiză al prescripției răspunderii penale, stabilind modul de aplicare a legii penale mai favorabile în raport cu actele de procedură și cu hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-107/23 PPU (Lin).

În aceste condiții, exercitarea unui nou apel nu ar fi avut aptitudinea juridică de a conduce la o soluție diferită, întrucât instanța de control judiciar ar fi fost ținută de aceeași dezlegare obligatorie. Calea de atac nu ar fi vizat o eroare de judecată, o apreciere probatorie sau o interpretare discutabilă a dreptului Uniunii, ci ar fi fost îndreptată împotriva unei soluții impuse de ordinea juridică însăși.

Prin urmare, inexistența unui al doilea apel a reflectat lipsa unui interes procesual efectiv, în sensul inexistenței unei perspective rezonabile de modificare a soluției. Într-un asemenea context, apelul nu ar fi depășit nivelul unui demers formal, lipsit de finalitate juridică, în condițiile în care cauza încetării procesului penal a fost una structurală, derivată din dreptul material și din jurisprudența obligatorie a instanței supreme.

Dispozițiile privind măsurile asigurătorii, latura patrimonială a cauzei și cheltuielile judiciare nu au ridicat probleme de legalitate sau temeinicie distincte și nu au generat un interes procesual autonom pentru exercitarea unei căi de atac.

În absența unor vicii proprii ale acestor dispoziții și în condițiile în care soluția principală nu era susceptibilă de reconsiderare, formularea unui apel împotriva lor nu se impunea din punct de vedere juridic, cum de altfel s-a apreciat şi în alte situaţii similare”, este răspunsul DNA la solicitarea G4Media.ro.

Vezi aici răspunsul DNA la solicitarea G4Media.ro

Despre ce era vorba în dosarul lui Dragoş Dobrescu

Omul de afaceri Dragoș Dobrescu era acuzat de DNA că, în 2013, ar fi pretins 1 milion de euro și ar fi primit efectiv o primă tranșă de 547.000 de lei (peste 100.000 de euro) de la directorul Astaldi România, Pier Luca Canino. Banii s-ar fi dat prin intermediul fostului avocatul Doru Boștină, sub forma unor servicii fictive de ”mentenanță”.

Procurorii susțin că șeful Astaldi, Pier Luca Canino, ar fi dat banii pentru ca Dragoș Dobrescu să își exercite influența asupra fostului primar PNL din Sectorul 6, Rareș Mănescu, astfel încât constructorul metroului din Drumul Taberei să obțină cu ușurință avizele necesare de la primărie, iar plângerile cetățenilor nemulțumiți de încetineala lucrărilor să fie respinse.

Metroul din Drumul Taberei, construit de Astaldi, a fost întârziat peste opt ani din cauza unor probleme cu avizele și autorizațiile.

De notat totuși că Dragoș Dobrescu a achitat la DNA mita primită de 100.000 de euro.

Dragoș Dobrescu este un controversat om de afaceri, asociat cu grupul de la Monaco – o comunitate informală de oameni de afaceri și politicieni cuplați la contracte publice, indiferent de culoarea guvernării.

El a făcut și în 2018 o afacere profitabilă cu statul român, căruia i-a închiriat sediul pentru Ministerul Fondurilor Europene, pe când ministerul era condus de Rovana Plumb.