EXCLUSIV Doi comisari europeni promit sprijin pentru presa independentă și ridică chestiunea oligopolului Google – Facebook pe piața de publicitate: O democrație puternică are nevoie de o mass-media puternică

Editorial semnat de Věra Jourová, vicepreședintă a Comisiei Europene responsabilă cu valorile și transparența, și Thierry Breton, comisar european pentru piața internă.

Atunci când mass-media se află în dificultate, și democrațiile noastre suferă. În vreme ce liderii europeni au convenit recent asupra unui pachet istoric de redresare pentru a soluționa criza, o atenție deosebită trebuie acordată sectorului mass-media. Scăderea dramatică a veniturilor sectorului – aproape 80 % în mai multe țări – pune în pericol democrațiile noastre.

Valorile care definesc Uniunea noastră – libertatea, democrația, statul de drept și drepturile fundamentale – nu pot fi considerate a fi de la sine înțelese, ci trebuie să luptăm pentru ele. Același lucru este valabil și pentru libertatea și pluralismul mass-mediei, care sunt afectate în mod deosebit de transformarea digitală.

Trăim, într-adevăr, o situație paradoxală. Nu am avut niciodată atâția cititori, ascultători și telespectatori, cu toate acestea, veniturile sunt extrem de scăzute din cauza pierderilor legate de publicitate. În același timp, aproape jumătate dintre cetățenii UE se bazează acum pe știrile online ca sursă principală de informare cu privire la politicile naționale și europene, iar pe măsură ce știrile s-au „mutat” pe internet, mulți creatori de conținut și jurnaliști au fost lăsați în urmă. Deși multe canale mass-media s-au adaptat la tranziția digitală, această tendință a pus în pericol companiile media locale, care sunt adesea cele mai apropiate de cetățeni.

Tehnologiile digitale au creat noi oportunități de accesare și de partajare a informațiilor, dar au adus, de asemenea, noi riscuri pentru libertatea de exprimare și pluralismul mass-mediei. Aceste riscuri sunt strâns legate de rolul de gardian pe care îl joacă platformele online, de puterea de piață a acestora, de volumul enorm de date și de cota de publicitate pe care le dețin. Numai Facebook și Google au peste 50 % din piața publicității online. Viitoarea noastră legislație europeană privind serviciile online, actul legislativ privind serviciile digitale, se va ocupa de aceste chestiuni. Intenționăm să propunem norme ex ante pentru a răspunde mai bine deficiențelor pieței care decurg din poziția marilor platforme online. Vom examina, de asemenea, normele existente privind diversitatea și concentrarea mass-mediei naționale pentru a vedea dacă și cum se poate asigura pluralismul de opinii pe piețele digitale. Și, în general, este esențial să prezentăm o viziune pozitivă și calea de urmat pentru acest sector care se confruntă cu transformarea digitală.

Situația economică a sectorului mass-media nu reprezintă decât jumătate din problemă. Nu demult, în Europa am avut țări în care mass-media relata doar o singură versiune a istoriei – cea care convenea puterii. Așa cum scria autorul franco-ceh Milan Kundera: „Întrebarea e ca un cuțit ce taie pânza pictată a unui decor, spre a se putea desluși ce se ascunde în spatele lui.” Niciun fel de libertate a opiniei, niciun fel de critică nu erau permise – aceasta este definiția unui regim totalitar. Regimurile totalitare se tem de oamenii informați. Puncte de vedere diverse înseamnă o dezbatere mai amplă, promovarea ideilor și o sursă de inspirație. Avem nevoie de acest lucru pentru a progresa ca societate.

Când a izbucnit pandemia în China, am văzut că limitarea fluxului liber al informațiilor a avut consecințe dramatice asupra sănătății și protecției oamenilor.

Mai mult ca oricând, criza a demonstrat că libertatea de exprimare, accesul la informații și pluralismul mijloacelor de informare în masă pot salva vieți omenești – și reprezintă cea mai bună cale de a combate dezinformarea. Din acest motiv, este timpul să se intensifice acțiunile, să se protejeze și să se consolideze aceste drepturi ca parte a eforturilor noastre de redresare.

Sunt multe de făcut. Imaginea pe care ne-o prezintă Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei, un raport independent cofinanțat de UE, nu este deloc roză.

Studiul arată că nicio țară din Europa nu este imună la riscurile la adresa pluralismului mass-mediei. Jurnaliștii continuă să se confrunte cu o serie de amenințări și atacuri – atât fizice, cât și în mediul online – și condițiile lor de muncă s-au deteriorat și mai mult. De la începutul acestui an, au fost atacați cel puțin 50 de jurnaliști și lucrători din mass-media care relatau despre protestele din Europa. Raportul arată, de asemenea, că mijloacele de informare sunt în continuare vulnerabile la ingerințele politice, în special atunci când condițiile lor economice sunt instabile. Distribuirea publicității de stat poate fi utilizată ca instrument de presiune pentru a reduce la tăcere jurnaliștii și pentru a-i împiedica să pună întrebări incomode. Cu cât sunt formulate mai multe întrebări, cu atât mai bine vedem dincolo de pânza decorului.

Nu există soluții rapide, însă Comisia Europeană trece la o treaptă de viteză superioară.

Facem apel la statele membre să își adapteze de urgență legislația în conformitate cu noile norme europene privind serviciile mass-media audiovizuale. Aceste norme consolidează independența autorităților de reglementare din domeniul mass-mediei, încurajează transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, promovează mai bine operele europene prin intermediul serviciilor la cerere și protejează în mod eficace cetățenii, în special copiii, împotriva conținutului ilegal și dăunător, inclusiv pe platformele de partajare a materialelor video.

În plus, până la sfârșitul anului, vom prezenta o serie de inițiative menite să consolideze democrația, statul de drept, drepturile fundamentale și să sprijine sectorul mass-mediei să se redreseze și să beneficieze pe deplin de transformarea digitală. Planul nostru istoric de redresare va stimula, de asemenea, economia – și ar trebui să sprijine sectorul mass-mediei, respectând în același timp pe deplin independența acestuia. Însă Comisia, singură, nu poate câștiga această luptă. Avem nevoie ca guvernele, oamenii politici și autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană să acționeze. Avem nevoie ca toată lumea să înțeleagă rolul esențial pe care îl joacă o presă liberă și independentă – un rol pe care platformele de comunicare socială nu îl vor putea juca niciodată. Libertatea presei este un drept, nu doar pentru jurnaliști, ci pentru noi toți. Ne angajăm astăzi să luptăm pentru mijloace de informare libere și pluraliste.

Sursa foto: Comisia Europeană