G4Media.ro

EXCLUSIV Cum a mușamalizat de trei ori Comisia de Etică a Universității…

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

EXCLUSIV Cum a mușamalizat de trei ori Comisia de Etică a Universității București analiza acuzațiilor de plagiat din lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție

În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro

În unele situații, Corbu este suspectată că a copiat, fără a menționa sursa, până și note de subsol. Nici una dintre cele trei decizii nu este motivată prin (in)existența plagiatelor. Membrii Comisiei au clasat primele două sesizări prin faptul că au depășit termenul de 30 de zile în care, conform Regulamentului de Funcționare, trebuiau să emită o decizie, iar pentru a treia sesizare, depusă după ce termenul de 30 de zile a fost eliminat, nu au mai făcut nici o analiză și au invocat faptul că au avut deja cazul pe rol și l-au clasat.

Pe scurt, toate deciziile au fost luate ”pe procedură”, în ultimul caz extrem de discutabilă, fără a se face o analiză pe fond a suspiciunilor de furt intelectual. În cazul Corbu există și alte elemente care pun sub semnul întrebării activitatea membrilor Comisiei de Etică.

Spre exemplu, în timp ce în dosarul Corbu Comisia a reușit să rateze de două ori termenul-limită de 30 de zile, în analiza altui plagiat pentru care exista o sesizare în aceeași perioadă a fost dată o decizie în termenul legal. Șefa Direcției Juridice din Universitatea București, direcție care îi îndrumă pe membrii acestei Comisii în legătură cu modul în care aceștia trebuie să își motiveze legal deciziile, a rămas fără titlul de doctor în 2019, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare stabilind că a plagiat în lucrarea de doctorat.

August 2019: Acuzele de furt intelectual

În august 2019, cu puțin timp înainte ca să-și ia în primire postul de președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Corina Alina Corbu a fost subiectul unui material publicat de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI).

În articol erau prezentate dovezi că lucrarea sa de doctorat ”Subiectele colective în Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, susținută, în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, conține mai multe pasaje plagiate.

Corbu și-a publicat teza, tot în 2010, cu titlul schimbat: ”Persoanele juridice și grupurile de particulari în jurisprudența CEDO” (Editura Institutului Român pentru Drepturile Omului). Analiza articolului apărut pe site-ul CRJI s-a bazat pe varianta tipărită a lucrării de doctorat. În total, analiza CRJI a stabilit că în teza lui Corbu au fost preluate fără citare, din alte lucrări, peste 300 de rânduri. De multe ori, pe lângă paragrafe, au fost preluate și mai multe note de subsol consecutive, aferente respectivelor fragmente.

”«Victima» numărul 1 a lui Corbu la capitolul furt intelectual este Ana Cristina Lăbuș, un alt magistrat – culmea, prietenă a judecătoarei Corbu și colegă a acesteia în Consiliul Superior al Magistraturii la momentul susținerii tezei. Cu doi înainte de momentul la care Corbu a devenit doctor în Drept, Lăbuș publicase un articol în Revista «Drepturile Omului» – «Cererea individuală în sistemul Convenției europene a drepturilor omului. Titulari, calitatea de victimă, condiții de admisibilitate», nr. 2/2008, p. 14-23. Paginile 25-62 ale cărții lui Corbu s-au inspirat copios și neetic din acest articol: au fost preluate fragmente integral, deseori cu tot cu note de subsol, iar altele au fost reformulate, mai mult sau mai puțin. Nicăieri în teză, inclusiv în bibliografie, nu este citat articolul lui Lăbuș”, scria CRJI în august 2019.

În acest articol, G4Media a preluat pentru ilustrare doar o parte dintre exemplele prezentate de CRJI în materialul din urmă cu doi ani și jumătate.

Sursa: CRJI
Sursa: CRJI

Foto: Corbu este acuzată că a preluat de la Lăbuș, cuvânt cu cuvânt, până și notele de subsol. Sursa: CRJI

O altă sursă nespecificată de Corbu a fost o lucrare din 2009 (cu un an înainte ca judecătoarea Corbu să-și susțină teza) a Roxanei Topor, cadru didactic la Universitatea Spiru Haret din Constanța. Corbu a mers atât de departe încât a preluat integral un fragment în care Topor își exprima o opinie personală, folosind pluralul modestiei.

Sursa: CRJI

Foto: Alt exemplu în care Corbu a copiat până și notele de subsol Sursa: CRJI

Corbu a preluat în mod incorect și pasaje din ”Tratat de drept european al drepturilor omului” (Editura Hamangiu, 2009), autor Jean François Renucci, unul dintre cei mai renumiți specialiști în domeniul analizelor despre CEDO. Volumul lui Renucci este citat de câteva ori la Corbu, apare și în bibliografie (chiar dacă în manieră incompletă, fără menționarea anului apariției și editurii), dar există și fragmente ale aceluiași autor pentru care nu există citare.

CRJI a mai menționat faptul că a fost copiat, fără citare, și un fragment dintr-un articol cu titlul ”Legalitatea, continuitatea și unicitatea ordinului profesional al avocaților din România” publicat de Corneliu-Liviu Popescu în numărul 1 din 2007 al revistei ”Curierul Judiciar”.

După ce au studiat fragmentele, doi dintre cei mai reputați specialiști în Drept din România au declarat pentru CRJI că ”Absența ghilimelelor și, mai ales, a referințelor cu privire la sursele paragrafelor din lucrările publicate sau din tezele de doctorat indică, fără putință de tăgadă, fapte de plagiat”, respectiv că ”Din materialul consultat reiese evident că autoarea a preluat idei/paragrafe de la alți autori omițând să indice acest aspect. Fiind vorba de însușiri repetate, am dubii că reprezintă o simplă neglijență. Asemenea neglijențe ar putea fi citările incorecte care, de asemenea, pot fi identificate în lucrare”.

Un element care trăda neglijență în redactarea tezei îl reprezenta existența mai multor paragrafe care se repetau identic, la distanță de zeci de pagini: astfel de situații-pereche se întâlneau la paginile 30/84, 34/99, 71/108, 72/108, 73/108.

Sursa Foto: CRJI

Foto: Fragment din teza lui Corbu care apare, în mod identic, la paginile 71 și 108. Sursa: CRJI

De asemenea, în volum existau zeci de greșeli de tehnoredactare, de gramatică (cazul cel mai flagrant – ”iminent” în loc de ”eminent”) sau citări incorecte.

Contactată de reporterul CRJI, Corbu a declarat, inițial, că nu poate intra în posesia unui exemplar al tezei până la termenul la care materialul urma să fie publicat și că nu deține un exemplar din carte. Prin urmare, i-au fost trimise pe mail fragmentele comparative. Aparent deschisă dialogului, Corbu nu a mai răspuns, apoi, nici mail-ului, nici apelurilor telefonice, nici SMS-urilor și nu a avut o poziție publică nici după apariția articolului.

Nici încercările G4Media de a purta un dialog cu judecătoarea Corbu nu au avut succes: timp de două zile, nu a răspuns nici apelurilor telefonice, nici mesajelor trimise.

Mușamalizarea 1

Înainte de publicarea articolului de pe site-ul CRJI, autorul materialului a cerut un punct de vedere asupra dovezilor de plagiat de la rectorul de atunci al Universității București, profesorul universitar Mircea Dumitru. Acesta a răspuns că, la acel moment, era vacanță și a informat că suspiciunile vor fi analizate de Comisia de Etică a instituției, începând cu luna următoare.

Într-adevăr, pe 3 septembrie 2019, a fost înregistrată oficial o sesizare a rectorului Dumitru, documentul conținând dovezile din articolul CRJI. Ulterior, într-un răspuns trimis rectorului pe 5 noiembrie 2019, Comisia il informa pe acesta că a clasat sesizarea. În adresa către profesorul Dumitru, membrii acestui organism relatau că, în urma unor discuții purtate în perioada 5-22 septembrie 2019, au decis că este nevoie de ”opinia unor specialiști în drept” care să analizeze cazul. Acest obiectiv a fost ratat.

Sursa Foto: G4Media.ro

”Din motive organizatorice, comisia nu a putut formula un răspuns în timpul regulamentar (30 de zile de la data sesizării). În consecință, Comisia de Etică a Universității București clasează sesizarea”, este parte din ”Punctul de vedere” al Comisiei trimis atunci profesorului Dumitru.

Mușamalizarea 2

Nemulțumit de soluție, pe 13 decembrie 2019, una dintre ultimele sale zile de mandat, rectorul Mircea Dumitru a făcut o nouă sesizare către Comisia de Etică, atașând din nou dovezile care atestau plagiatul din teza Corinei Corbu.

O hotărâre din februarie 2020 a Comisiei de Etică, după această a doua sesizare, a fost identică la motivare: ”Clasarea sesizării pe motiv că sesizarea nu mai poate fi luată în considerare din cauza împlinirii din motive neimputabile Comisiei a termenului de răspuns (30 de zile n.r.) care a început să curgă si s-a împlinit sub imperiul vechiului Regulament de funcționare a Comisiei de etică a Universității București (2015), anterior menționat”.

Sursa Foto: G4Media.ro

Cum s-a ajuns la depășirea, din nou, a termenului? De data aceasta, menținându-și opinia că este nevoie de experți în Drept pentru analiză, Comisia a trimis solicitări în acest sens la facultățile de profil de la Universitatea Babeș Bolyai, de Vest din Timișoara și din Craiova.

Dintre aceștia, susține Comisia, doar una a desemnat un profesor universitar care să analizeze suspiciunile. Expertului i-a fost trimisă documentația pe e-mail pe 23 decembrie 2019. Acesta a solicitat și teza de doctorat care se afla la Biblioteca Facultății de Drept de la Universitatea București, instituție la care Comisia a avut acces de-abia după Sărbătorile de Iarnă.

Teza a fost trimisă expertului pe 7 ianuarie 2020 și a ajuns la acesta prin Poșta Română pe 15 ianuarie 2020. Pe 4 februarie 2020, expertul a trimis un raport Comisiei, pe e-mail, în care afirma că teza ”(…) este o sinteză a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Ea nu excelează prin vreo analiză critică sau constructivă a acesteia. Unele pasaje din lucrare sunt reproduse fără indicarea adecvată a surselor. Totuși, volumul redus al acestor preluări inadecvate față de ansamblul tezei și caracterul lor de generalități neesențiale în construcția argumentației acesteia nu justifică concluzia că teza în integralitatea sa sau o parte relevantă a acesteia ar fi o operă plagiată (…)”.
Raportul expertului din 4 februarie 2020 nu a mai fost luat în considerare în motivarea deciziei de clasare, deoarece termenul de răspuns se împlinise pe 13 ianuarie 2020.

Sursa: G4Media.ro

Există, însă, semne de întrebare legate de această a doua clasare, parțial în relație cu prima:

1. În timp ce pentru cazul Corbu a avut loc, ”din motive neimputabile”, depășirea termenului de 30 de zile de două ori, în alt caz de plagiat aflat pe agenda Comisiei în același an 2019 s-a reușit încadrarea în cele 30 de zile. Astfel, pe 6 mai 2019, Comisia a fost sesizată asupra unor suspiciuni de plagiat în teza de doctorat a lui Ionuț Vulpescu, un fost ministru PSD, iar pe 27 mai 2019 a decis că acuzația se susține. Anterior, în martie 2019, o sesizare pentru această teză fusese depusă la Facultatea unde acesta își susținuse teza;

2. Într-un domeniu relativ restrâns – Dreptul universitar – marcat de complicități și prietenii, Comisia de Etică a trimis cereri pentru experți doar la trei facultăți de profil (Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova), primind un singur răspuns pozitiv. Aceasta în condițiile în care există la nivel internațional profesori de drept români, autonomi din punct de vedere al interesului academic și la care Comisia apelase anterior pentru a analiza suspiciuni de plagiat. Astfel, în cazul fostului premier Victor Ponta, doi dintre cei trei experți au fost profesori români care predau peste hotare. În ceea ce privește expertul care, în final, a exprimat un punct de vedere asupra tezei lui Corbu, chiar dacă opinia sa nu a fost luată, oficial, în calcul ca motivație pentru clasare, activitatea din acel moment a Comisiei, dar și cea ulterioară din acest caz, a stabilit două premiere: singura situație în care a existat un singur expert, precum și secretizarea numelui acestuia. În toate cazurile analizate de Comisie și prezentate pe site-ul Universității București, numele experților (câte trei pentru fiecare caz) a fost public. Doar în acesta a fost anonimizat. Cererea G4Media de a-i fi dezvăluit numele nu a primit răspuns favorabil. Mai mult, a fost ascuns și numele universității la care lucrează acesta;

3. Analiza expertului anonim s-a bazat doar pe dovezile din sesizare. În mod normal, expertul/experții din Comisiile de Etică au dreptul de a introduce teza în softul anti-plagiat, căutând, la rândul lor, indicii pe care apoi să le verifice pentru a vedea dacă nu există și alte pasaje copiate. O sursă din cadrul Universității București a dezvăluit că, la momentul primelor două analize, unul dintre membrii Comisiei de Etică, cu altă specializare decât Dreptul, a făcut o analiză a lucrării in integrum și a descoperit și alte pasaje plagiate decât cele din articolul CRJI. Contactat de G4Media, acesta nu a confirmat/infirmat acest lucru, prevalându-se de confidențialitatea lucrărilor Comisiei de Etică. De precizat că în sesizarea Vulpescu se făcuse referire la circa 300 de rânduri, la fel ca în articolul CRJI despre cazul Corbu. Analiza experților a descoperit încă aproape 200 de rânduri plagiate. Vulpescu a rămas fără titlul de doctor;

4. Dovezile din articolul CRJI nu indică deloc faptul că fragmentele plagiate de judecătoarea Corbu reprezintă ”generalități neesențiale”;

5. În timpul analizei, lui Ionuț Vulpescu i s-a cerut de către Comisia de Etică, de două ori, să exprime un punct de vedere referitor la suspiciunile de plagiat. Din deciziile luate în Comisia de Etică în cazul Corbu, studiate de G4Media, nu reiese că acesteia i s-a cerut vreodată acest lucru.

Sursas Foto: G4Media.ro

Mușamalizarea 3

Pe 14 aprilie 2021, la Comisia de Etică a Universității București a fost înregistrată o nouă sesizare legată de teza lui Corbu, fiind invocate aceleași dovezi prezentate în 2019. De precizat că, după cele două clasări din 2019 și 2020, termenul de 30 de zile pentru adoptarea unei soluții a fost eliminat din Regulamentul de funcționare al Comisiei de Etică și prelungit la 90 de zile.

În noile condiții, Comisia nu mai avea, teoretic, vreun impediment de timp în a analiza dovezile într-un timp rezonabil, pe fond. Surpriză, însă: Comisia a clasat din nou sesizarea, după doar 6 zile, pe 20 aprilie 2021, motivând că ”o sesizare cu același conținut a mai fost analizată de Comisia de Etică a Universității București (nr. 29715/13.12.2019) rezultatul fiind clasarea sesizării”.

Sursa Foto: G4Media.ro

”nr. 29715/13.12.2019” face referire la cea de-a doua sesizare a rectorului Mircea Dumitru, clasată pe motiv că se depășiseră cele 30 de zile în care Comisia putea da o soluție. Pe scurt: a treia sesizare a fost clasată invocându-se o decizie în care motivația închiderii se lega de procedură și nu de fond.

Plagiatul șefei de la Direcția Juridică

Conform Regulamentului de Funcționare, Comisia de Etică a Universității București este ”o structură” a instituției, ”cu funcționare independentă”. Atât în vechiul, cât și în noul Regulament, se menționează, totuși, că ”Hotărârile Comisiei sunt avizate de Direcția Juridică a Universității. Răspunderea juridică pentru hotărârile și activitatea Comisiei revine Universității.”

Prin urmare, motivarea suspectă din cea de-a treia clasare a trecut și prin filtrul Direcției Juridice, care și-a dat girul. Șefa Direcției Juridice se numește Diana Petrescu și, în 2019, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare i-a retras titlul de doctor în Drept obținut la Universitatea din Craiova după ce a constatat că în teza sa existau 222 de situații de plagiat.

Contactată de G4Media, Diana Petrescu a declarat că nu cunoaște detaliile cazului Corbu și că responsabilitatea pentu avizul dat pe cea de-a treia clasare, cea care a motivat închiderea dosarului printr-o ”excepție la excepție” aparține consilierului juridic care a semnat documentul. Petrescu a afirmat că va face ”verificări” asupra celor relatate de G4Media.

Sursa: Facebook

Consilierul juridic care a dat avizul de legalitate se numește Larisa Iuliana Vinter (foto) și fusese angajată la Universitatea București cu 10 luni înainte. Anterior, femeia lucrase la FACIAS, un ONG care aparține controversatului mogul media Dan Voiculescu.

Rectorul Preda cere criterii clare pe domenii pentru declararea plagiatului

Într-un răspuns pentru reporterul G4Media, Comisia de Etică, prin președinte Carmen Mihaela Badea, nu a răspuns la întrebările legate de modalitățile repetate de clasare a sesizărilor, rezumându-se să trimită documente, unele incomplete, din activitatea prestată în timpul celor trei analize.

Mai deschis a fost actualul rector al Universității București, profesorul universitar Marian Preda, care a precizat că ”nu am în subordine Comisia de Etică, aceasta este independentă, autonomă”, dar a specificat că instituția pe care o conduce ”nu va tolera niciodată comportamentele neetice și va acționa pentru prevenția, dar și pentru sancționarea unor astfel de comportamente.”

Strict referitor la cele trei clasări, Preda a declarat că a purtat o discuție cu președinta Comisiei de Etică. Legat de prima clasare, rectorul a transmis că ”două au fost cauzele acestui viciu de procedură:

  • termene prea strânsele prea scurte prevăzute pentru de vechiul Regulament al Comisiei de Etică (între timp, anul trecut, a fost amendat la inițiativa mea tocmai pentru a evita astfel de situații care au apărut și în alte cazuri)
  • faptul că membrii Comisiei de Etică și-au declinat competențe și au solicitat un punct de vedere de la un specialist in științe juridice ceea ce a necesitat timp.”

Legat de cea de-a doua sesizare, Preda susține că sesizarea ”a fost analizată de Comisie și respinsă nu doar cu argumente procedurale (încă era în vigoare vechiul regulament) ci și pe baza referatului unui expert în drept, un profesor universitar propus de decanul de atunci al Facultății de Drept la solicitarea Comisiei de Etică.

Deși sunt menționate în Hotărâre ca bază juridică pentru decizie, problemele procedurale (termenele din vechiul regulament încă în vigoare) pe care altfel le-ar fi putut invoca autoarea tezei, nu au fost singurele argumente pentru decizie. Mi s-a comunicat că acel referat al expertului din care sunt citate pasaje ce sunt incluse în raportul Comisiei (…) a stat la baza hotărârii Comisiei.”

Poziția transmisă de rector este doar parțial adevărată: în motivarea celei de-a doua decizii de clasare este menționat ca temei doar depășirea termenului legal. În plus, apare o contradicție: în a doua decizie de clasare se scrie că expertul provine de la una din Facultățile de Drept din Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova, cărora li s-a cerut să desemneze pe cineva, iar rectorul Preda afirmă că acesta este ”un profesor universitar propus de decanul de atunci al Facultății de Drept la solicitarea Comisiei de Etică.”

Dacă a doua variantă este corectă, înseamnă că decanul facultății unde s-a susținut doctoratul și-a ales singur expertul, dintre colegii din țară. Acest lucru denotă un posibil conflict de interese.

În final, rectorul Preda a adăugat că ”Pentru a rezolva pe viitor astfel de situații în care suspiciunile de plagiat par destul de întemeiate, dar sunt contracarate de interpretări care relativizează gravitatea problemelor, voi solicita în perioada următoare Comisiei de Etică și Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD) să solicite de la toate școlile doctorale criterii clare pe domenii pentru declararea plagiatului. Din păcate, ele nu vor putea fi aplicate pentru trecut, dar vor putea fi un reper important pentru analizele viitoare.”

Etalon anti-plagiat în trecut

În urmă cu câțiva ani, Comisia de Etică a Universității București reprezenta un etalon al luptei anti-plagiat din mediul universitar românesc, punctul de pornire fiind stabilirea calității de plagiator în cazul fostului premier Victor Ponta. Atunci, în ciuda unor presiuni imense la care au fost suspuse instituții ale Statului, așa cum a fost Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), Comisia a decis că Ponta a plagiat în teza sa de doctorat. Verdicul a fost confirmat ulterior de CNATDCU, care i-a retras acestuia titlul de doctor.

Achitată într-un dosar DNA

Corina Corbu a fost numită, în vara lui 2019, pentru un mandat de 3 ani, în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție prin votul Secției de Judecători din Consiliul Superior al Magistraturii. Cu un an înainte, Corbu ajunsese şefa Secţiei Contencios a instituției prin decret semnat de către preşedintele Klaus Iohannis.

În 2014, Corbu a fost trimisă în judecată de DNA, dar a fost achitată ulterior. Ea fusese acuzată de complicitate la favorizarea faptuitorului în dosarul unei colege judecător, Gabriela Bîrsan, soția îndrumătorului său de doctorat, judecătorul Corneliu Bârsan.

În perioada 2014-2018, cât a durat judecata în acest dosar, Corbu a lucrat, în calitate de consilier, la societatea Mușat și Asociații Tax SRL. Aceasta face parte din societatea de avocaţi care l-a reprezentat pe președintele Klaus Iohannis în 2014-2015 în procesul de incompatibilitate al acestuia de la Înalta Curte, deschis în urma unei decizii a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Un reprezentant al Mușat și Asociații a declarat pentru G4Media că, în vremea când lucra la Mușat și Asociații, Corina Alina Corbu nu a fost implicată în nici un fel în construirea apărării în dosarul lui Iohannis. Acesta a câștigat definitiv procesul intentat ANI în 2015.

Sursa Foto: presidency.ro

Sursa Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

68 comentarii

  1. Pentru ca… prietenii lor si prietenii nostri…

    • Se spune că pe lângă o farfurie de mâncare, întotdeauna se mai găsește încă una; pe lângă cele ‘trei ori’ de mușamalizare, de ce nu s-ar putea și o patra oară.. Nu? (Printre altele – uite ce pupic frumos, la doama! Sursa: Facebook – ar fi și păcat, să nu se mai facă eventual, încă o mușamalizare!.. „Ca să fie bine”.)

    • CORBU,când îți dai demisia, impostoareo ???

    • Demisia de onoare ,doamna CORBU !?

    • Aceste 300 de randuri e mai mult de 4% vs teza doamnei Kovesi sau mai putin?…. daca as fi gasit o analiza similara si pe ultima lucrare de dotorat mentionata v as fi crezut profesionalismul jurnalistic.

    • „În ceea ce priveşte o eventuală grabă în numirea unui nou şef la Înstanţa Supremă, [Cristina ]Tarcea a precizat că: ,,Eu nu am fost consultată în momentul în care a fost demarată procedura de numire a preşedintelui Înaltei Curţi. Nu contează cine este persoana care va fi preşedintele Înaltei Curţi, dar este extrem de important să nu vulnerabilizăm actele Înaltei Curţi, printr-o procedură nelegală, pentru că nu ai nicio garanţie că peste un an, doi, trei, cineva, care are un interes, nu va invoca nelegală numirea preşedintelui Înaltei Curţi”.

      sursa: https://www.mediafax.ro/social/scandal-la-numirea-viitorului-presedinte-al-iccj-sectia-pentru-judecatori-a-csm-a-numit-o-pe-corina-corbu-dar-este-contestata-de-cristina-tarcea-actuala-sefa-a-instantei-supreme-18240514. (stire din 18.07.2019, ora 15:21).

      dupa cele 3 sesizari indicate mai sus , aflam ca „procedural” se claseaza totul si soarele rasare la fel in fiecare dimineata.
      asta inseamna ca reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei trebuie luate mai in serios, iar MCV ridicat la sfantu ‘ asteapta.
      nu prea ne ajuta chestiunile de genul asta cu doctorate si sesizari procedural inchise.

      demnitate,onoare,cod de etica, înseamnă ceva pentru justitie?
      https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/222930

      CSM …. wake up.

    • Așa-i la bolșevici, toți trebuie sa fie Doctori Docenți Savanți de Renume Mondial .

    • Legea e doar ptr cãtzelusii de rând .. dulãii au pile si proptele .. PS. E mãcar un condamnat ptr mitraliatzii de pe strãzile revolutziei anti comuniste .. deturnate de esalonul 2 si 3 al PCR în tandem cu .. Secu ?! 🔥😏

    • tovarasul VARANU ESTE FOARTE IMPLICAT IN MODELAREA UNEI NOI „justitii”.

    • Nu inteleg toata agitatia asta si implicarea Comisiei de Etica din Universitate. Verdictul de plagiat il da, legal, CNADTCU. Dupa ce CNADTCU da acest verdict, poate veni si Comisia de Eica , sa caute vinovati si sa dea sanctiuni. De ce implicati aceasta Comisie anticipat si de ce nu face nimeni sesizarea CNADTCU ???? Chiar si exemplul dat in articol reprezinta o argumentatie falsa. Ca nu stiu cine care a plagiat, s-a trezit cu titlul retras in doua luni. Da, dar titlul i l-a retras CNADTCU si nu Comisia de Etica-scrie clar in articolul dvs.

  2. UB are la conducere o gasca de ticalosi, multi dintre ei niste mediocri. Poate vede cazul acesta si Emilia Sercan, in ograda proprie cum ar veni. O fi greu?
    De ani de zile o pastreaza rectorul pe plagiatoarea care e sefa a Directiei juridice. Oare de ce? Il are la mana cu semnaturi pe documente mai delicate? Cum poti sa tii o plagiatoare director la Directia juridica?

    • Good point!

    • A vazut cineva valoroasa teza de doctorat a Emiliei Sercan? Si publicatiile internationale in reviste de impact? Si mai ales citarile! Nu de alta, dar este lector … tot la Univ. Bucuresti …

    • @Mihai, am eu publicatii in strainatate dar n-am mai avut loc intr-o universitate de stat din cauza hotilor.

    • @Grammaticus
      Eu nu am vorbit despre publicatii internationale, ci despre publicatii internationale in reviste de impact. E o mare diferenta intre cele doua!
      Iar cu hotii… ce sa zic … daca ai dovezi ii poti reclama!
      Azi e la moda sa faci reclamatii, si sa speculezi orice greseala a cuiva!

  3. Bravo G4 media, bine ca stim ce oameni ne conduc! Ce mai intelectuali sunt judecatorii, ce mai impart „dreptatea” de la inaltime pozitiei in care au ajuns! E atata nedreptate ca ti se face sila! Asa sunt judecatorii in Italia de exemplu, niste submediocri incapabili sa scrie cateva randuri originale? Asa sunt acolo legaturile, eu judec pe sotia conducatorului meu de doctorat? Suntem un mic mai bine decat Nigeria.

  4. Ați tot votat PSDNL și așa am ajuns aici.

  5. Acum inteleg de ce sta prin biserici aceasta doamna. Are pentru ce sa se roage!

  6. Astia-s judecatorii fideli PSD si gruparii anti-reformiste din justitie, care acum are majoritate in CSM: hoti, mafioti, plagiatori, cu bube-n cap.
    Va aduceti aminte cum a pus-o Savonea pe Corbu sefa la ICCJ, incalcand legea?
    https://www.g4media.ro/breaking-corina-corbu-a-fost-validata-de-csm-ca-viitor-presedinte-al-curtii-supreme.html

  7. O mai fi de actualitate legea 7/2004 care printre altele prevedea asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, ceva de genul funcţionarii publici au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare? Cât despre interesul public mai presus de cel personal sau de grup putea foarte bine scos din lege, nu mai are niciun sens.

  8. Adică aici am ajuns?!!!!!!!! Io zic că suntem pe drumul cel bun dacă ditamai șeful ICCJ e un plagiator!

  9. Astacnu este hotie, este mafie

    • Asa este in toate facultatile, pline de plagiatori si cumetrii.

    • @Maniu
      Serios? De unde ai scos-o si pe asta?!
      Majoritatea cadrelor didactice au publicatiile pe Google Scholar … deci se pot verifica!
      Daca sunt cativa cu bube, nu inseamna ca si majoritatea e asa …

    • Mihai,
      Trolule, habar nu ai cum funcționează Google Scholar. Marș să îți iei solda pe postări.

    • @mario 3
      Pe mine ma cheama Mihai in viata reala … si nu ma ascund dupa pseudonime!
      Lucrez in privat si primesc salar pe ce stiu sa fac, nu din postari!

  10. Varanul si-a vazut visul cu ochii! Justitia penalilor, obladuita de Iohannis, Predoiu si Lia Savonea! Huoooooo!

  11. Justiţia reflectă fidel starea reală a unei ţări. Parlament, Guvern, Administraţie locală, de aici vine modelul. În toate posturile sunt numiţi oameni doar pe criterii politice, doar pentru că trebuie să ţii cont de interesele cuiva. Calitatea umană nu contează, pregătirea profesională se fabrică, competenţele se dobandesc prin servicii, atenţii şi relaţii. Pe vremea prea împuşcatului circula o învăţătură: „nu trebuie să faci nimic, trebuie doar să fii atent la nevoile şefului, leafa merge oricum, ieşi la pensie liniştit de aici”. E şi asta un fel de scocitate.

  12. 2014 – 2018 Coarba a fost măicuţă la Mănăstirea Secu Branşa Casa de Avocatură „MIRON”. Şi prostimea se miră de ce câştigă procesele pe bandă rulantă băncile, multinaţionalele, corupții şi de ce nu se judecă Dosarul Revoluţiei.

    Pentru că „MIRON”!

  13. ce le-or mai trebui doctoratele astea frate? Ca ei si asa sunt prosti-gramada. Dar vorba romanului, nu esti prost destul, daca nu esti si fudul!
    Pe vremuri, un doctorat se facea in 6-7 ani iar doctorii ereau de ordinul sutelor, in toata tara.
    Acum, de ordinul milioanelor!..

    • Ca sa arate intregii lumi ca au invatat mai mult decat ii duce capul!

      Si pentru ca bani si functii …

    • @La
      De ordinul milioanelor unde? Pe intreaga planeta nu cred ca sunt milioane de doctori!
      Hai sa comentam si noi ca e gratis !
      :))))

    • @Miahi, puisor esti ridicol cu ghilimele. Daca ele sunt „necesare la licenta” a fortiori la doctorat. Sunt de baza taticu! Si da aici linkuri cu profesori care au pe Google Scholar! Hai ca tii cu hotii daca nu cumva nu esti unul din ei.

    • @Grammaticus
      Ai inceput cu atacurile la persoana? Nici macar nu poti sa scrii corect 5 litere (numele meu)! :)))
      De ce redactia G4media permite atacurile la persoana?
      Am zis eu ca nu sunt de baza „”? Am zis ca la tezele de doctorat nici nu ar trebui sa fie discutia despre „”, ci despre originalitate (publicatii si citari)!
      Am incercat sa postez linkuri, dar cometariul nu a mai aparut.
      Dar fiecare facultate are lista membrilor pe pagina web, si prin urmare se pot cauta pe Google Scholar! Majoritatea au cont de Google Scholar (pentru ca trebuie la raportari). Sute de profesori din Romania au peste 1000 citari pe Google Scholar … asta inseamna ca sunt buni!
      Incetati cu atacurile asupra universitatilor din Romania!

    • de ordinul miilor, esti multumit? Dar cu ce efect, au adus ei o contributie societatii sau sunt la nivelul cartilor scrise de nea Jiji?
      Sigur esti si mata un dotore…

    • Ma cheama Mihai, nu Mihaita, nici Miahi, nici puisor. Lucrez in privat, si sunt platit dupa cat lucrez si nu dupa diplome! Nu atac oamenii din spatele pseudonimelor!
      Efectul in cercetare este pe masura finantarii. Vrei sa ajungi pe Luna? Atunci dai 10% din PIB la cercetare (asa a facut SUA). Vrei sa ajungi niciunde? Atunci dai 0,… (parca 0,8 a fost anul trecut in RO, dar inainte de 2005 au fost sume si mai mici). Nu va mai tot mirati de rezultate, ca nici nu vor veni cu nivelul asta de finantare! Singurul efect al atacurilor cu minciuni este ca vor slabi sistemul de invatamant si mai mult! Sa vedeti atunci cine va mai preda copiilor!

  14. Inca se mai analizeaza tezele de doctorat dupa lipsa „”? Asta trebuie facuta doar pentru lucrarile de licenta! La doctorat altele trebuie sa fie standardele: gen publicatii internationale si citari! Pe ce lume traim?!

  15. Timp pierdut pe banii noștri. Oricum nu se rezolva nimic. Cel mai simplu este sa se scoată indemnizația de doctorat complet și gata. Oricum ei știu ca noi nu dam nici doi bani pe doctoratele lor prin urmare nici nu ne impresionează. Eventual în promovarea academica sa fie luat în considerare doctoratul – unde poate sunt unii care sunt mai serioși în verificare – sau au grija „colegii” sa iti pună bete în roate dacă știu ca ei ai trișat, dar în rest de ce ai nevoie de doctorat?

    • Doctoratul a apărut ca o necesitate în zona sistemului clientelar de partid, parte a minunatei reforme a învăţământului, care a însemnat în principal invazia fabricilor de diplome – hârtii care aveau rolul de a plafona şi nivela în jos valorile. Cei care urmăreau carierele politice, ştiind că în România aste e similar cu a avea acces la resurse, s-au gândit cum să facă diferenţa, la nivel de percepţie, şi au început să-şi facă rost de câte un doctorat. Metodologia fusese schimbată şi se obţinea mult mai uşor. Fiecare după posibilităţi. În plus, urmăreau sporul la salariu şi diversele facilităţi. Corupţia generalizată şi minunatele ei efecte.

    • @Andrada
      De unde ai scos chestia cu necesitatea?
      Se dau sume infime ca si spor de doctor … daca s-ar da niste sume serioase am fi avut si teze bune!

  16. Putorile astea hoate si hoti care au facut ca oamenii cinstiti si muncitori sa fuga din tara asta sau din viata asta trebuie demise, sa li se confiste veniturile ilegale in urma hotiilor (e furt intelectual, nu?) si sa o ia de la 0. Dar cine sa o faca cand majoritatea de la butoane este formata din hoti care protejeaza alti hoti?
    Mama ei de viata… Emigrati, emigrati, sa ramana doar hoti si incompetenti in frumoasa tara…

    • Pe golanul de ponta cine l-a taxat? cine i-a cerut banii înapoi? nimeni! Toți hoții se apără între ei!

  17. va dati seama ca ea nu a scris un singur cuvant din toata inutilitatea asta de asa zisa lucrare de doctorat….daramite sa stie ce e acolo…niste nulitati promovate pe banii nostri la varful administratiei si intitutiilor in folosul mafiei

  18. Asta este România, din înaltul său, unde se găsește un hoț de case, magistrați plagiatori, prim-ministru analfabet, dar doctor, miniștri-catastrofă, până la cel mai jos nivel al său, unde se găsesc sărăcanii care se gudură pe lângă hoții-stăpâni pentru a le arunca și lor o firmitură! Putregai de sus până jos. Nu-i bai, aginturili străine cică sunt di vină!

  19. Iata de ce justitia din Romania merge asa de prost pentruca are in fruntea ei la conducerea ICCJ (inaltul forum al justitiei din Romania un magistrat Presedinte care si-a luat titlul stintific pein plagiat iar cei indrept sa clrifice zituatia trenaza aplicarea masurilorrespective iar doamna treneaza situatia si nu renunta la un post obtinut si ca urmare a titlului stintific asa ca CS M treneaza o masura bine venita

  20. O pleiada de derbedei, conduc cu spor instituțiile de forță, ale statului…

  21. Si pe urma plagiatorii judeca „corect si impartial” dosarele cetatenilor. Ce dreptate poate sa-ti faca o individa care a incalcat in mod grosolan legile si regulamentele? care a facut un furt intelectual? care nu este in stare sa-si redacteze singura propriile idei?

  22. De ce n-ar putea un condamnat să solicite rejudecarea procesului pe motiv că judecătorul a plagiat, iar această faptă aruncă o umbră de îndoială asupra capacității respectivului de a împărți dreptatea ?! Așa e, un întreg sistem ar fi dat peste cap, dar cum ar mai putea ține infractorul capul plecat în semn de impăcare cu soarta dacă cel care i-a pronunțat sentința are bube atât de mari in cap ?!

    • „Câţi judecători români mai au autoritatea morală să pronunţe o sentinţă?” Dacă încolţeşte această întrebare, e semn că statul de drept s-a prăbuşit.

  23. Absolut incredibil!
    Deci Comisia de Etică a UB refuză analizarea pe FOND a unei sezizări deoarece anterior o cerere similară fusese respinsă pentru condiții de FORMĂ?
    Și asta doar pentru ca PSD-PNL-Grivco să aibă în fruntea instanței supreme a României un om șantajabil?

  24. Cine nu a plagiat doctoratul, ”nu se egzista” la Romanika analfabetilor interlopo securicisto epoleticeasca. Pana la urma, Romanika a avut cel putin 2 premieri plagiatori de doctorate, de repetenti sau picati la examene nu mai vorbim.
    L am vazut intamplator pe Ciuca dand un asa-zis interviu securiciului milionar Radu Tudor, ziceai ca avea intrebarile si citea raspunsurile de undeva din spatele securiciului jurnalist. Nimic, nada, nu are opinii, nu are solutii, nu are decat o infioratoare limba de lemn si o mana cu care semneaza toate numirile de analfabeti cu carnet de partid pe care ii promoveaza neobosit in inalte fucntii publice. As paria ca mai are ceva la ”dosarel”, in afara de plagiat.

  25. Romania merge exact cum merge si justitia romana, cu ticalosia dusa la rang de lege, cu impostura dusa la rang de glorie, cu hotia la rang de excelenta si cu saracia la rang de normalitate.
    Corbu, Nicolicea, Savonea, Ciordache, Epure, Cataniciu, Predoiu sunt doar cateva din personalitatile care definesc Justitia Romana.
    Meritam ceea ce votam pentru ca nu avem puterea de a spune stop marsaviei justitiei.
    De aceea va disparea USR, pentru ca nu a facut nimic in acest domeniu critic.

    • Mi-am păstrat acest comentariu.

    • USR a vrut să facă, dar nu fost lăsat. Stelian Ion a fost demis. Nu o să dispară USR. Dar Dvs. ce faceți? Daca nu faceți nimic în domeniul justiției, o sa dispăreți?

  26. PSD-im, PNL-im, PSD-im, PSD-im,, vă fu..em și vă furăm de vă nenorocim.
    Săracă toată viața sa chinuit să învețe Limba vorbită de Mămițica și a ajuns să trăiască din hoție .
    Mai treacă ,meargă când prinzi un copilaș copiind dar un matur .
    De fapt asta e visul celor cu pregătiri precare să trăiască cu mult peste posibilitățile intelectuale .
    De fapt se înscrie în targhetul PSD care e între 10-20 % .

    • De ce ma gandesc ca exista o mare problema in Romania? Traind in alta parte, incerc sa nu fiu uimita cand aud cum vorbesc, cum gandesc si pot sa-si exprime gandurile oameni din toata tara, din orice localitate din tara, orice profesie. Mai scoliti sau mai putin scoliti. Sa ai un doctorat este important daca vrei sa faci cariera universitara pe partea de cercetare, dar nimeni nu-ti da o crestere de salariu pentru ca ti-ai luat doctoratul.
      In Romania si in anumite cercuri doctoratul a devenit un mod ca unii sa castige bani in plic sau influenta sau posturi in politica.
      Deci problema incepe cu educatia maselor. Cu prapastia dintre Romania si toate celelalte tari in clasamente ce privesc educatia. Doctoratul este umflat ca importanta, artificiala importanta. Nu un lucru normal pentru un om ce vrea sa-si dedice cativa ani de viata, prost platiti ca sa fie mai bun.
      Nu dau doi bani ca Ciuca are doctorat, putea sa fiwe si fara doctorat in tara lui Elena si sa fie un conducator bun. Asa? Este inca unul in serie care nu face diferenta. La fel aceste domnisoare cu doctorat ajunse mari si frumoase in capul Justitiei sunt doar niste papusi de paie si nici macar nu-si dau seama. Rusine Universitatea Bucuresti, vad ca esti pe lista Magna Charta:
      http://www.magna-charta.org/magna-charta-universitatum/signatory-universities

  27. 1. pe ce loc este azi UB in ierarhia mondiala a institutiilor de invatamant superior?! LOCUL 981 (Times Higher Education a publicat studiul World University Rankings 2020-2021, care include 2000 din cele 20.000 de universități din lume)!!! CE SA MAI VORBIM… 2. ce demisie de onoare? onoarea cui? sistemul lucreaza…pentru el…belfegorii astia deja o dovedesc cu varf si indesat : LASA FRAIERII SA-SI DEA CU PAREREA. VANTUL NE SUFLA PERMANENT IN PANZE!

    • Este mai mult decât o demisie. Este imaginea unui învâţământ dubios, plin de profesori şi comisii care au permis ca toată şcoala şi munca celor corecţi să devină irelevantă pentru societate. Au contribuit la răsturnarea valorilor şi şi-au văzut doar de interesele lor. Nu toţi, dar suficienţi ca să ajungem în situaţia asta.

    • Locul 981 nu e rau avand in vedere finantarea slaba a invatamantului!

  28. Asta-i zero fata de coruptia din comisiile, consiliile si senatul de la Universitatea Babes-Bolyai, unde pe deasupra, din varf, hotul tot striga hotii, de cativa ani. Macar cei de la UB nu fac asa teatru ieftin.

  29. Tăticu, ești ușor de consolat.

  30. E plina Facultatea de Drept din UB de corupti si impostori. Nu ne mira ca n-au gasit plagiatul in teza Corinei Corbu. HUOOOOOO!

  31. Sa-i intrebe cineva pe cei din Occident de Google scholar, ca sa vedem daca in unele domenii dau doi bani pe el. Terminati cu prostiile de citari pe Google scholar! Numai in Est vezi asa ceva, pe langa accentul pus pe cantitate in detrimentul calitatii. Apucaturi comuniste!

    • Citarile nu sunt pe Google Scholar!
      Google Scholar doar le indexeaza!
      Citari = calitate! Alta norma nu exista pentru calitate!
      Sa-l intrebe cineva pe Yann LeCun (seful pe AI de la Facebook) daca a auzit de Google Scholar. Ca se pare ca are cont acolo … si are 233000 citari! Sau pe Sebastian Thrun (cel cu masinile autonome de la Stanford). Ca si el are cont … si 130000 citari!
      Ciudat este cum „cei din Occident” au cont pe ceva pe care nu dau 2 bani!
      :)))))))

  32. Rectorul e multumit de angajarile de la departamentul juridic? O fatuca din ONG-ul lui Dan Voiculescu, totusi… Ce concurs o fi fost nici nu vreau sa ma gandesc. Bravo, B Murgescu! Bravo, Marian Preda! Sa taiati banii de peste tot din facultati, sa reduceti posturile, sa mariti normele, ca sa aiba ce toca fatucele astea si voi!