EXCLUSIV Autoritățile române i-au anulat buletinul românesc lui Alexei Lungu, președintele unui partid din Republica Moldova controlat de la Moscova de pro-rusul Ilan Șor / Lungu, care are cetățenie română, este suspect de finanțarea ilegală, din Rusia, a partidului său

Alexei Lungu, un fost jurnalist devenit politician și, conform serviciilor secrete, unul dintre vectorii intereselor rusești din Republica Moldova, a rămas fără buletinul românesc pe care l-a obținut după ce, în urmă cu câțiva ani, a devenit cetățean român, potrivit unor surse G4Media.ro.

Serviciile secrete de peste Prut și presa de investigație de la Chișinău au dezvăluit, în mod repetat, afilierea lui Lungu la interesele rusești, fie în calitatea sa de jurnalist al Sputnik Moldova, publicație interzisă după invadarea Ucrainei de către Rusia, fie ca politician și lider al unui partid controlat de controversatul om de afaceri Ilan Șor.

Jurnaliștii din Moldova au mai scris că, în ciuda politicii sale pro-ruse, Lungu a călătorit în Rusia prezentând la frontieră cartea de identitate românească. În urmă cu două luni, Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova i-a comunicat lui Lungu calitatea de suspect într-un dosar în care este investigată finanțarea ilegală a partidului său cu fonduri din Rusia. Contactat de G4Media.ro, Lungu a confirmat anularea buletinului, decizie despre care a aflat la începutul acestei luni, pe Aeroportul din Iași și a afirmat că ”Ceea ce s-a întâmplat a fost dubios.”

Surse G4Media.ro au declarat că Alexei Lungu (41 de ani), în prezent președintele Partidului ”Șansă” din Republica Moldova, a obținut cetățenia română în urmă cu câțiva ani, prin redobândire – o procedură prin care cetățeni de peste Prut primesc acest statut după ce dovedesc că au avut strămoși români. Cetățenia se acordă la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

Aceleași surse au adăugat că, luna trecută, Statul Român i-a anulat lui Lungu buletinul după un control al polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne care a descoperit că adresa sa din România era într-un imobil la care figurau mulți alți basarabeni – o situație înregistrată deseori în județe din Moldova din cauza unor intermediari care, contra cost, identificau adrese de formă pentru cei care redobândeau cetățenia și aveau nevoie de un domiciliu aici pentru a primi carte de identitate. S-a ajuns la situații în care într-o casă din mediul rural să figureze mii de astfel de persoane, așa că autoritățile au luat măsuri și au schimbat legea.

”Ceea ce s-a întâmplat a fost dubios. La începutul lunii mai eram pe Aeroportul din Iași pe punctul de a urca în avion spre Istanbul când am fost oprit de la îmbarcare de un polițist de frontieră și cred că un domn de la Serviciul Român de Informații care mi-au spus că mi s-a anulat buletinul pe 25 aprilie 2025, fără a-mi comunica și motivul. Nu înțeleg cum de am putut să trec înainte prin Vama Sculeni și prin filtrele de la Aeroport atunci când am prezentat buletinul”, a afirmat Lungu pentru G4Media.ro.

De precizat că, deși nu mai are buletin, Lungu rămâne, în continuare, cu cetățenia română. ”Acum când a venit Soros la putere (în România, prin alegerea ca președinte a lui Nicușor Dan n.r.) nu m-aș mira să se lege și de cetățenie”, a mai spus Lungu care a adăugat că a depus o plângere penală împotriva serviciilor secrete românești la Parchetul Militar din Iași pentru modul abuziv în care ar fi fost percheziționat în Vama Sculeni, în octombrie 2023, când a vrut să intre în România.

Anularea buletinului lui Lungu a venit la un an după ce presa de investigație din Republica Moldova dezvăluia faptul că acesta  s-a deplasat la un forum economic desfășurat la Moscova, prezentând la întoarcere, pe 28 mai 2024, o carte de identitate românească. Referitor la acest lucru, un reprezentant al serviciului de presă al Partidului „Șansă” a declarat că Lungu „nu trebuie să facă neapărat public cu ce document și unde trece. Sunt niște chestii personale pe care le poate proteja. (…) Ce are cetățenia cu convingerile politice sau cu confesiunea unui om?”.
Declarația despre ”convingerile politice” ale lui Lungu se referă la un șir lung de afilieri ale sale la interesele rusești din Republică, documentate, în mod repetat, de jurnaliști și serviciile secrete:

Jurnalist la începutul carierei sale profesionale, el a lucrat timp de circa zece ani în cadrul unui trust de presă controlat de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, dându-și demisia după ce acesta a plecat din țară, în 2019. La acel moment, a devenit colaborator al Rossiya Segodnya, holding media rusesc condus de persoane indicate în mass-media internațională ca propagandiști ai regimului de la Kremlin.

În cele două luni în care a fost angajat al holdingului, el a publicat  peste 100 de știri pe site-ul Sputnik Moldova, parte a Rossiya Segodnya alături de postul de radio Sputnik. În februarie 2022, pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovenești au interzis Sputnik, iar în 2023 șeful din Chișinău al acestui trust, Vitali Denisov, a fost expulzat din țară, motivul fiind ”în legătură cu implicarea acestuia în treburile interne ale Republicii Moldova, fapt care pune în pericol securitatea informațională a țării (…)”

În același an, publicația de opoziție The Insider cu sediul la Moscova dezvăluia că Denisov era spion – colonel în unitatea militară GRU nr. 54777 a Direcției principale de informații din Ministerul Apărării rusesc. După ce a plecat de la Sputnik, Lungu s-a angajat într-o firmă afiliată fostului președinte al Republicii, pro-rusul Igor Dodon, iar în 2022, a ajuns într-un trust media înființat de Ilan Șor, un om de afaceri refugiat la Moscova după ce a fost condamnat definitiv la închisoare de justiția moldovenească.

În august 2023, Lungu a anunțat că intră în politică și, prin votul consilierilor municipali controlați de Ilan Șor – acuzat că ar fi organizator și susținător, ani la rând, de proteste antiguvernamentale cu bani de la Moscova, unde s-a refugiat – a devenit viceprimar, iar apoi primar interimar al unuia dintre cele mai importante orașe din Republica Moldova – Orhei.

După acest moment, a devenit președintele Partidului ”Șansă”, formațiune care s-a declarat succesoare a Partidului ȘOR, scos în afara legii în vara lui 2023 după ce Curtea Constituțională a decis că „a acţionat în contradicţie cu principiile statului de drept şi a pus în pericol suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova”. Ulterior, Partidul ”Șansă” și Alexei Lungu, care, conform presei moldovenești, a călătorit de mai multe ori la Moscova, apar menționate în două rapoarte, din noiembrie 2023  și decembrie 2024 ale Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova.

În primul document, în care numele formațiunii lui Lungu apare de 99 de ori pe parcursul celor 32 de pagini, s-a susținut că au fost cheltuiți zeci de mii de euro, finanțare ilicită, de proveniență externă, pentru promovarea sa și a partidului său pe rețelele de socializare. Concluzia a fost ”atingerea unui nivel fără precedent a intensităţii acţiunilor și faptelor săvârşite de un actor statal străin – Federaţia Rusă – orientate la ancorarea statului nostru, Republica Moldova, în spaţiul său de influenţă.”

La finalul lunii martie 2025, Centrul Anticorupție din Republica Moldova i-a adus la cunoștință lui Lungu  calitatea de suspect într-o ”cauză penală inițiată în temeiul Art. 181/1 alin. 1 – finanțarea ilegală a partidelor politice”. Lungu a negat pentru G4Media.ro faptul că este pus sub acuzare și susține că, de fapt, totul se leagă de niște neconcordanțe în niște documente, situații invocate de Comisia Electorală Centrală, instituție pe care o acuză de partizanat politic în favoarea ”grupării criminale PAS” (partidul aflat la guvernare n.r.).

În al doilea raport, întocmit după alegerile prezidențiale și refererendumul din noiembrie 2024, SIS a detaliat înființarea, la Moscova, în primele luni ale anului trecut, a unui ”centru operațional de „comandă/coordonare” (în vederea imixtiunii în Republica Moldova), sub protecția și controlul autorităților ruse (implicit FSB), care este coordonat de cetăţeanul Ilan ȘOR (condamnat definitiv în RM la 15 ani de închisoare, aflat în căutare şi sancţiuni internaţionale pentru spălare de bani şi tentative de destabilizare a RM)”.

Unul dintre pilonii acestui centru ar fi fost Blocul Victoria – patru ”partide-extensii controlate de Ilan Șor”, printre care ”Șansă” a lui Lungu, convocate de acesta la Moscova în aprilie 2024 pentru a fi unite într-o platformă care să compromită cele două scrutinuri, inclusiv prin organizarea unei rebeliuni care să ducă la schimbarea prin violență a conducerii țării care să fie înlocuită cu persoane favorabile intereselor Kremlinului. Cea mai spectaculoasă informație din acest raport era aceea că, prin intermediul unei fundații rusești pe nume Evrazia, tineri din Republica Moldova au fost duși în vizite în Rusia cu scopul de a fi racolați și instruiți pentru a participa la acțiuni de destabilizare la Chișinău.

”O parte dintre tinerii aleşi pentru deplasarea la Moscova, au fost selectaţi pentru antrenamente mai avansate în tabere de gherilă desfășurate în Bosnia și Herțegovina (tabără în pădure în proximitatea or. Banja Luka), unde erau antrenați în calitate de provocatori ce urmau să organizeze proteste şi să participe la acțiuni violente, radicale şi extremiste: – operatori de drone; – psihologia maselor protestatare; – tactici de penetrare a cordoanelor de poliție; – orbirea colaboratorilor poliției cu vopsea „spray” sau „laser”; – lecții de psihologie privind metodele de recrutare, identificarea filajului; – prepararea de sine stătător a obiectelor de incendiere; – examen în condiții reale în oraș”, se mai arată în raport.

Conform procuraturii moldovenești, pe 11 octombrie 2024, trei persoane care anterior tranzitaseră România au fost prinse la granița Moldovei încercând să introducă în țară drone capabile să elibereze, la comandă, dispozitive incendiare sau explozibile. Identitatea uneia dintre cele trei persoane, Ludmila Costenco, a fost dezvăluită a doua zi după reținerea sa de către Sergiu Ungureanu, un apropiat al lui Lungu. Ungureanu a reacționat vehement pe Facebook în susținerea lui Costenco: ”Guvernarea criminală pas a închis o mamă a trei copii pentru că a îndrăznit să aibă o altă părere. Învinuire halucinantă de trădare.” Cei trei acuzați au fost trimiși în judecată pe de 3 aprilie 2025, anchetatorii susținând  că fuseseră instruiți în Bosnia.

Atât Lungu, cât și apropiații săi, sunt acuzați că fac deschis o propaganda asiduă intereselor rusești. De exemplu, același Sergiu Ungureanu, care susține că a studiat la Universitățile ”Gh. Asachi” și ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a postat pe Facebook frecvent mesaje pro-ruse, iar în contextul recent al alegerilor din România s-a situat de partea lui Călin Georgescu, George Simion și AUR, un exemplu fiind această postare din 19 mai, după turul doi al prezidențialelor: ”Poporul român a pierdut, sor0siștii au cîștigat prin cea mai mare fraudă. Au repetat situația din Moldova”.

La rândul său, pe 23 februarie 2025, cu ocazia comemorării Zilei Apărătorului Patriei, Lungu a amintit că, la un moment dat, Moldova a făcut parte din URSS, ”un stat mare-mare” și trebuie să fie mândră de armata sovietică. Pentru G4Media.ro, legat de atitudinea sa pro-rusă, Lungu s-a rezumat să declare că ”Eu sunt pro-Moldova” și a afirmat că presa din țara sa a fost tendențioasă în relatările despre activitatea sa.

Citește și

EXCLUSIV Val de clipuri pro-Rusia și pro-Putin pe Tiktok în ultima săptămână. Fenomenul a apărut după ce AUR, George Simion și Călin Georgescu au atacat constant UE și NATO