Evenimentele majore ale unei săptămâni de tensiune maximă pentru Europa / Care au fost momentele-cheie și personajele decisive / Plus: Liderii politici români, între ezitări și gafe monumentale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Se încheie o săptămână de tensiune maximă la nivel global, în care – de neimaginat în urmă cu un an – Statele Unite ale Americii și Europa devin din aliați loiali de zeci de ani, adversari într-un conflict declanșat de ambițiile președintelui Donald Trump. În timp ce evenimentele se desfășoară cu rapiditate nemaiîntâlnită și poziționări strategice sunt decise peste noapte, liderii politici din România oscilează între ezitări care să nu-i propulseze în ringul internațional și declarații sau acțiuni din categoria gafelor monumentale.

Ce trebuie să reții din această săptămână incendiară

1. Forumul de la Davos și cedarea lui Trump

Cererile președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda au transformat Forumul Economic Mondial de la Davos într-un summit politic de urgență. Liderii europeni și-au dovedit unitatea și s-au poziționat ferm în apărarea suveranității și independenței, principii fundamentale pentru democrațiile occidentale. Simbolic, la sosirea la Davos, nimeni nu l-a întâmpinat pe Trump la coborârea din elicopter.

În mult așteptatul discurs de joi de la Davos, Donald Trump a criticat Europa, a repetat de câteva ori că dorește Groenlanda și că o va obține, dar, numind-o cea mai importantă declarație a sa, el a spus că nu va recurge la forță. Înconjurat de aura unui lider care rescrie regulile geopoliticii, discursul său de peste o oră a marcat, în realitate, începutul unei cedări strategice în ceea ce privește ambiția sa de a anexa Groenlanda, a scris influentul jurnalist Gideon Rachman într-un editorial pentru Financial Times. Presat de piețele financiare, de aliații europeni și de propriul partid, Trump a trecut de la amenințări explicite la un ton „vag amenințător”, dar lipsit de forță practică.

Trump a obținut, totuși, promisiunea unui acord. Statele Unite ar putea prelua controlul asupra unor porțiuni din Groenlanda, care ar fi desemnate drept „zone de baze suverane”, în baza unui acord propus la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit unei dezvăluiri publicate de The Telegraph.

Conform publicației britanice, modelul ar imita aranjamentul Marii Britanii cu Cipru: bazele americane de pe insula arctică ar fi tratate ca teritoriu american, ceea ce ar permite Washingtonului să desfășoare operațiuni militare, de informații și de instruire, precum și să accelereze anumite proiecte locale – inclusiv, potențial, dezvoltări legate de resurse minerale.

2. Zelenski ceartă Europa

Tot la Davos, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat dur Europa. Criticile sale au vizat o gamă largă de decizii, de la eșecul utilizării activelor rusești înghețate până la subiectul Groenlandei, vizată de cereri de anexare din partea liderului american Donald Trump.

„Când a venit momentul să se utilizeze aceste active, decizia a fost blocată… Putin a reușit să oprească Europa, din păcate. Ce lipsește, timp sau voință politică? Prea des în Europa, ceva este mai urgent. Europa adoră să discute despre viitor, dar evită să ia măsuri astăzi… care definesc felul de viitor pe care îl vom avea”, a spus Zelenski.

„Dacă trimiteți 40 de soldați în Groenlanda, la ce servește asta? Ce mesaj transmite? Care este mesajul către Putin sau către China? Și, mai important, ce mesaj transmite Danemarcei? Cel mai important, cel mai apropiat aliat al vostru. 30 sau 40 de soldați nu vor proteja nimic”, a afirmat Zelenski.

3. Consiliul pentru Pace al lui Trump

„Consiliului pentru Pace” inițiat de Donald Trump și a cărui „Cartă” a fost semnată joi seara la Davos, s-au alăturat doar 19 state, între care nicio țară importantă din UE, dar nici Rusia sau China. Dintre statele UE, doar Ungaria lui Viktor Orban și Bulgaria cu un guvern și președinte demisionari au semnat să devină membri, ceea ce ar implica o cotizație de un miliard de dolari din partea fiecăreia dintre țări.

Casa Albă a publicat joi o listă cu 19 state semnatare ale respectivei Carte. Dintr-o eroare, pe listă se regăseşte dintre ţările UE şi Belgia. Guvernul belgian a precizat că nu s-a alăturat acelui consiliu şi că prezenţa Belgiei pe acea listă survine unei greşeli a Casei Albe, care a confundat Belgia cu Belarus.

Pe respectiva listă publicată de Casa Albă mai regăsim Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Uzbekistan, transmite Agerpres.

Invitaţii de aderare la „Consiliul pentru Pace” au fost adresate de Trump atât aliaţilor SUA, cât şi unor lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukaşenko sau premierul chinez Xi Jinping, în total aproximativ 60 de invitaţii. Trump a afirmat miercuri că Putin a acceptat invitaţia, dar liderul de la Kremlin nu a confirmat.

4. „Șpagatul” lui Nicușor Dan și trumpismul necondiționat afișat de Sorin Grindeanu

România se numără printre cele 60 de țări care au primit invitație să devină membre ale Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump. Invitația a fost transmisă președintelui Nicușor Dan, care nu a dat niciun răspuns concret, ci a anunțat că a inițiat „un proces de analiză”. Asta după ce tocmai avusese o poziție ambiguă și în problema pretențiilor lui Trump de anexare a Groenlandei. Dan Tăpălagă a explicat aici cum a executat Nicușor Dan un șpagat perfect între SUA și UE peste Groenlanda.

În schimb, liderul PSD, Sorin Grindeanu, s-a poziționat fără echivoc pro-Trump și a declarat fără să clipească că România ar trebui să plătească un miliard de dolari și să răspundă rapid da la invitația de a face parte din Consiliul pentru Pace al lui Trump. O gafă de proporții pentru un lider politic care se vede la conducerea Guvernului peste un an (după cum prevede rotativa din protocolul coaliției de guvernare), de plasare a României în opoziție cu toată Europa democratică și alături de țări conduse de lideri autocrați și dictatori.

5. „Suveranistul” George Simion mușcă din Groenlanda

Autorul unei gafe monumentale în această săptămână este însă liderul partidului extremist AUR, autodeclaratul „suveranist” George Simion. Prezent în SUA împreună cu mai mulți membri AUR, Simion a participat la o ceremonie organizată de „Republican for National Renewal”, eveniment la care au fost prezenți mai mulți congresmeni republicani. Simion a fost pus să taie un tort în forma Groenlandei, învelit în culorile steagului SUA. Imaginile au stârnit revoltă în România, Simion care se pretinde „suveranist” fiind criticat inclusiv de colegul său de partid, Marius Lulea (co-fondator AUR). George Simion s-a justificat, spunând că nu putea să evite momentul.

6. Acordul Mercosur, încă un prilej ca PSD să se plaseze în opoziție de la guvernare

PSD a anunțat, miercuri, că cele 10 voturi ale europarlamentarilor partidului au fost decisive pentru trimiterea acordului UE-Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în condițiile în care Parlamentul European a luat această decizie cu 334 la 324 de voturi. Poziția PSD este în total dezacord cu cea a Guvernului Bolojan, din care partidul face parte.

Totuși, în același comunicat, partidul condus de Sorin Grindeanu subliniază că acordul Mercosur are „beneficii incontestabile” și precizează că susține acordul, „dar cu garanții corecte pentru fermierii români și europeni”. Iar Sorin Grindeanu a părut să tempereze la începutul acestei săptămâni și avântul cuplului Claudiu Manda – Olguța Vasilescu de a-l da jos pe Ilie Bolojan din funcția de premier. Detalii aici.

7. Reforma provocată de o investigație G4Media

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, marți seara, pentru G4Media că va fi lansat un program național de teleinterpretare în radiologie, primul pachet legislativ urmând să apară în primăvara acestui an. Astfel, prezența medicului radiolog va fi obligatorie doar în spitalele de urgență, iar regula se va aplica pentru orice furnizor de servicii medicale, fie că este public sau privat.

„Discuțiile sunt de ani de zile, au existat tot felul de rezistențe din diferite componente ale sistemului. Odată ce devine aplicabil uniform la nivelul sistemului, poate afecta anumite practici care nu sunt în linie etică, ca să fiu foarte diplomat”, a subliniat Alexandru Rogobete.

Anunțul ministrului Sănătății vine după ce o investigație G4Media întinsă pe șase luni a descoperit că există zeci de cazuri în care medici radiologi din spitalele de stat și-au ”vândut parafele” unor clinici private pentru ca acestea să poată obțină contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate, iar acești doctori nici nu calcă prin acele clinici aflate, uneori, la sute de kilometri de unitățile publice în care lucrează.

8. Crimă odioasă premeditată de copii de 13-15 ani

Societatea românească a fost zguduită după ce un băiat de 15 ani, din comuna Cenei, judeţul Timiş, a fost ucis de doi prieteni de 13 şi 15 ani, crima fiind plănuită de o lună. Minorul de 13 ani a fost lăsat de anchetatori în libertate, pentru că nu răspunde penal, conform legislaţiei din România.

Mii de oameni au semnat o petiţie online solicitând modificarea Codului penal, care să permită pedepsirea copiilor sub 14 ani care comit fapte grave, dacă au discernământ.