Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Pentru mulți oameni, expresia „consum excesiv de alcool” evocă petreceri studențești și shot-uri în serie. În realitate însă, trei pahare de vin și un cocktail fierbinte la masa de Thanksgiving pot intra în aceeași categorie. Autoritățile federale din domeniul sănătății definesc consumul excesiv drept patru sau mai multe băuturi la o singură ocazie pentru femei și cinci sau mai multe pentru bărbați, conform The New York Times.
Riscurile consumului frecvent de alcool sunt bine cunoscute. Întrebarea care revine însă în fiecare sezon festiv este dacă excesele ocazionale, rare sau limitate la câteva momente pe an, sunt într-adevăr periculoase. Specialiștii în sănătate publică spun că răspunsul nu este unul simplu.
Atunci când alcoolul este metabolizat, organismul îl transformă într-o substanță toxică numită acetaldehidă. Aceasta poate afecta ADN-ul în mai multe zone ale corpului, inclusiv în cavitatea bucală, gât, ficat, colon și sâni. De fiecare dată când ADN-ul este reparat, pot apărea mutații care cresc riscul de cancer. Cercetările au asociat alcoolul cu cel puțin șapte tipuri de cancer.
Aceste efecte apar, de regulă, în urma consumului repetat, desfășurat pe parcursul mai multor ani. Un episod izolat de consum excesiv este puțin probabil să ducă direct la apariția unei boli grave, precum cancerul. Totuși, există puține studii care să fi analizat consecințele pe termen lung ale episoadelor ocazionale de consum intens, ceea ce înseamnă că riscul nu poate fi exclus complet.
Specialiștii atrag atenția și asupra unui alt aspect: alcoolul este o substanță cu potențial adictiv. Dacă un episod singular deschide calea către un comportament repetitiv, riscurile pentru sănătate cresc considerabil.
Pericolele imediate sunt mai bine documentate. Un fenomen cunoscut sub numele de „sindromul inimii de sărbători” apare mai frecvent în perioada iernii, când consumul de alcool crește. Acesta se manifestă atunci când alcoolul interferează cu semnalele electrice ale inimii, provocând o aritmie cunoscută sub numele de fibrilație atrială.
Această tulburare poate crește riscul de accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă, în special la persoanele peste 65 de ani sau la cele cu hipertensiune arterială. În majoritatea cazurilor, simptomele dispar în aproximativ 24 de ore, însă bătăile neregulate ale inimii, însoțite de dureri în piept sau amețeli, necesită evaluare medicală de urgență.
Consumul excesiv ocazional influențează și comportamentul. Statisticile arată că accidentele rutiere cauzate de alcool cresc semnificativ în perioada Crăciunului și a Anului Nou. Alcoolul afectează chiar zona creierului responsabilă de evaluarea propriului nivel de intoxicație, ceea ce face ca multe persoane să nu își dea seama cât de afectate sunt.
Specialiștii subliniază că riscurile nu pot fi eliminate complet, dar pot fi diminuate prin câteva măsuri simple:
– Consumul de alimente înainte de alcool încetinește absorbția acestuia și oferă ficatului mai mult timp pentru metabolizare.
– Hidratarea cu apă sau băuturi fără alcool între pahare poate reduce deshidratarea și cantitatea totală de alcool consumată.
– Mitul vinului „mai sănătos” este înșelător: indiferent că este vorba despre vin, bere sau tărie, organismul procesează alcoolul în același mod.
– Cunoașterea limitelor personale este esențială, mai ales pentru cei care consumă alcool rar și au o toleranță scăzută.
– Mitul „trezirii rapide” este fals: cafeaua, suplimentele sau alte trucuri nu accelerează eliminarea alcoolului din organism. Singurul factor eficient este timpul.
Specialiștii avertizează că, deși excesele ocazionale pot părea inofensive, ele nu sunt lipsite de riscuri. Moderația, planificarea și atenția la propriul corp rămân cele mai sigure strategii.