Este chiar atât de nocivă o țigară ocazională?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Potrivit unor estimări, aproximativ 10% dintre americani se consideră „fumători sociali”, persoane care fumează doar în contexte sociale.

Există puține studii dedicate celor care fumează rar, însă un lucru este cert: țigările rămân principala cauză de boli și decese prevenibile în Statele Unite, iar specialiștii avertizează că și fumatul ocazional implică riscuri, în special riscul de dependență.

Medicii și cercetătorii explică ce efecte poate avea chiar și un fum tras din când în când.

Cum afectează fumatul sănătatea?

Fumatul dăunează organismului în două moduri distincte, explică Dr. Michael Blaha, cardiolog și epidemiolog la Johns Hopkins Ciccarone Center for the Prevention of Cardiovascular Disease. Pe de o parte, țigările provoacă daune imediate plămânilor și inimii; pe de altă parte, cresc riscul apariției unor boli cronice pe termen lung.

„Este uimitor cât de toxic poate fi fumatul”, spune Dr. Blaha, chiar și în cazul unei singure țigări pe zi.

La fiecare inhalare, fumătorul inspiră fum de tutun care conține nicotină și numeroși aditivi utilizați pentru a îmbunătăți gustul și senzația produsului. Prin ardere se formează peste 7.000 de compuși chimici, dintre care aproximativ 70 sunt asociați direct cu cancerul.

Efectele imediate includ iritarea plămânilor, dureri în gât și tuse, iar susceptibilitatea la infecții respiratorii crește, explică Dr. Anil Vachani, pneumolog și codirector al Programului de Screening pentru Cancer Pulmonar de la NYU Langone Health.

În timp, țigările deteriorează permanent micile alveole pulmonare, ceea ce crește riscul de boli precum boala pulmonară obstructivă cronică și emfizemul.

Chiar și fumatul ocazional determină creșterea tensiunii arteriale, constricția vaselor de sânge și suprasolicitarea inimii în momentul fumatului, adaugă Dr. Blaha. Comparativ cu nefumătorii, fumătorii au un risc mai mare de boli cardiovasculare și un risc dublu de accident vascular cerebral cauzat de cheaguri de sânge.

Riscul de cancer crește, de asemenea, subliniază Dr. Vachani. Fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar și crește semnificativ șansele de apariție a cancerelor de cap și gât. Studii recente sugerează că fumatul poate crește și riscul de deces din cauze mai puțin asociate tradițional cu țigările, precum alte tipuri de cancer, infecții sau insuficiență renală.

Ajută reducerea numărului de țigări?

Dr. Blaha și echipa sa au publicat în noiembrie un studiu amplu care a analizat dacă reducerea numărului de țigări poate diminua riscurile pentru sănătate. Concluzia a fost că simpla reducere, de exemplu, de la un pachet pe zi la jumătate, nu scade semnificativ probabilitatea efectelor negative.

În schimb, renunțarea completă la fumat reduce riscul imediat, spune Dr. Blaha, deși revenirea la nivelul de risc al unui nefumător poate dura ani sau chiar decenii.

Chiar și în cazul fumătorilor cu adevărat ocazionali, specialiștii avertizează că riscul nu este zero. O țigară pe an nu va provoca, probabil, un infarct sau un accident vascular cerebral, dar fiecare țigară crește șansa de a dezvolta un obicei.

„Riscul de dependență este mai mic, dar nu inexistent”, spune Dr. Nancy Rigotti, director al Centrului pentru Cercetare și Tratament al Dependenței de Tutun de la Massachusetts General Hospital. „Este ca și cum te-ai juca cu focul.”

Țigara „de petrecere” este și mai riscantă pentru cei care au fost fumători în trecut. „Două țigări fumate la ani buni după ce ai renunțat sunt puțin probabil să îți schimbe riscul general”, spune Dr. Vachani. „Dar pentru cineva care a fumat regulat, este aproape imposibil să se limiteze din nou la doar două.”

Există modalități de a evita tentația?

Dr. Vachani spune că tentația de a fuma apare frecvent în perioadele de sărbători, când consumul de alcool poate amplifica plăcerea asociată țigărilor. „Este important ca oamenii să nu piardă din vedere obiectivul principal: sănătatea pe termen lung”, subliniază el.

Pentru cei care știu că vor ajunge într-un mediu în care se fumează mult și doresc să evite tentația, MacKenzie Peltier, profesor asistent la Yale University, recomandă apelarea la sprijinul unui prieten și pregătirea unor alternative, precum guma de mestecat.

Un alt exercițiu util este analiza motivului din spatele dorinței de a fuma. „Este vorba despre dorința de a socializa? Despre anxietate într-un grup mare? Despre nevoia de relaxare?”, explică Dr. Peltier. „Înțelegerea acestor motive oferă direcții clare despre cum poate fi prevenit comportamentul.”