G4Media.ro

Efectul pandemiei: speranța de viață a scăzut dramatic în toată lumea. România,…

Efectul pandemiei: speranța de viață a scăzut dramatic în toată lumea. România, printre cele mai afectate din UE

Speranța de viață a scăzut brusc în țările cele mai afectate de criza sanitară, cum ar fi Statele Unite, Brazilia, Rusia și Africa de Sud. Acesta este cel mai bun indicator pentru a compara impactul pandemiei între țări, estimează demograful Michel Guillot într-un articol din Les Echos, citat de Rador. România e printre cele mai afectate țări din UE, alături de Spania, Bulgaria și Polonia.

Declinul este considerabil, fără precedent de la cel de-al doilea război mondial. Miercuri, Statele Unite au anunțat că speranța de viață la naștere a populației sale a fost redusă cu un an și jumătate în 2020. A scăzut la 77,3 ani, nivelul din 2003.

Declinul este chiar mai mare, de trei ani de viață, pentru hispanici, și de 2,9 ani pentru afro-americani.

Cu două zile mai devreme, Africa de Sud a publicat statistici uimitoare în raportul său anual: speranța de viață a scăzut într-un an cu 3,8 ani pentru femei și 3,1 ani pentru bărbați.

De obicei, speranța de viață este un indicator care se schimbă destul de lent, câteva luni pe an. Dar pandemia Covid-19 a schimbat acest lucru. „Acesta este cel mai bun indicator pentru compararea impactului pandemiei între țări”, confirmă Michel Guillot, cercetător la Institutul Național de Studii Demografice (INED). El dă măsura impactului crizei sanitare asupra mortalității din toate cauzele, indiferent de mărimea sau structura populației, în timp ce rapoartele oficiale ale autorităților sunt discutabile.

Contraste puternice în Brazilia și Rusia

Țările cele mai afectate de Covid înregistrează astfel reculuri fără precedent de zeci de ani: în Brazilia, speranța de viață la naștere a scăzut cu 1,3 ani în 2020 (1,6 ani pentru bărbați), scăderea fiind și de 3,5 ani în statul Amazonas, grav afectat de virus), conform lucrărilor cercetătorilor americani și brazilieni.

În Rusia, primele estimări guvernamentale au concluzionat că indicatorul a scăzut cu 2,2 ani după 16 ani de creștere.

Pentru Michel Guillot, scăderile din aceste două țări ar fi și mai pronunțate: „Trebuie să luăm cu precauție datele țărilor cu venituri mici sau medii, deoarece decesele sunt înregistrate acolo târziu”, explică el. Este nevoie de un registru de stare civilă eficient și este nevoie de timp pentru a construi acest indicator”.

Pe continentul european, Spania, Bulgaria, Lituania, Polonia și România sunt cele mai afectate. Au pierdut, ca și Statele Unite, aproximativ un an și jumătate din speranța de viață. Declinul este mai puțin marcat în Italia, Belgia și Regatul Unit.

De fapt, doar trei țări au reușit să mențină indicatorul pe verde în 2020: Danemarca, Finlanda și Norvegia.

Efectele secundare ale epidemiei

În Franța, bărbații și-au văzut speranța de viață scăzând cu 0,6 ani, iar femeile cu 0,5 ani, potrivit ultimelor estimări ale INSEE. Desigur, creșterile erau mai mici în ultimii ani, dar indicatorul a fost mereu ascendent. „Aceasta este o scădere neobișnuită, dar rămâne limitată”, rezumă Michel Guillot. „O putem interpreta astfel: guvernul și populația au avut dreptate să reacționeze rapid la epidemie. Comparația cu Statele Unite arată că situația ar fi putut fi mult mai gravă în Franța”.

Când se vor redresa aceste cifre? Anul 2021 pare să fi început prost: cifrele pandemiei în lume le-au depășit deja pe cele din 2020, iar varianta Delta alimentează incertitudini, chiar și în țările care au vaccinat cel mai mult.

După scăderea din timpul epidemiei de gripă spaniolă din 1918, speranța de viață și-a revenit rapid, amintește Michel Guillot. „Dacă urmărim lecțiile istoriei, înseamnă că ar trebui să observăm o traiectorie ascendentă destul de repede, poate încă din 2022”, estimează demograful, ”deoarece sunt luați în considerare mulți alți factori, inclusiv boli. Boli cardiovasculare și cancer, a căror mortalitate tinde să scadă”.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru / Sursa foto: Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. N-am găsit nimic despre România în articol.

    • Pentru că probabil nu ești capabil să citești mai mult de primul paragraf.

      Uite, îți dau citat, tot din articol:
      „Pe continentul european, Spania, Bulgaria, Lituania, Polonia și România sunt cele mai afectate. Au pierdut, ca și Statele Unite, aproximativ un an și jumătate din speranța de viață. Declinul este mai puțin marcat în Italia, Belgia și Regatul Unit.”

      E din același articol, un pic mai jos, îți jur. Vezi? Scrie negru pe alb „România”. E ultima enumerată.

  2. Afara e frumos. S-a mai si racorit.

  3. nu prea bunghesti franceza?

    „Sur le continent européen, l’Espagne, la Bulgarie, la Lituanie, la Pologne et la Roumanie sont les plus touchés”

    • Asta am citit în titlu, dar o cifră, cu cât a scăzut, de la cât a scăzut, etc. ?

    • „aproximativ un an și jumătate”, scrie clar in articol, tu vrei totul in titlu?

  4. era unul dintre puncte, bifat, si asta-i doar inceputul.

  5. Aruncati aiurea cu statistici al caror sens nu-l intelegeti, furaj de rumegat pentru altii tot atit de luminati. Speranta de viata e un indice estimativ al starii unei societati (in ceea ce priveste bunastarea, accesul la serviciile medicale, educatia sanitara) valabil in timpuri normale, nu de pandemie, razboi sau alte d-astea.

  6. Normal ca a scazut daca s-a facut curatenie in azile la cei de 80-90 ani tinuti in viata cu perfuzii.

  7. Crapă șoșocii in draci!!!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.