EXCLUSIV | Sute de angajați din Apărare nu au mai primit salariile din decembrie pentru că Executivul nu a aprobat o hotărâre de guvern / Sindicaliștii îi acuză pe secretarul general al Ministerului Economiei și pe șefa de cabinet a ministrului că blochează proiectul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sute de angajați din industria de Apărare așteaptă salariile din decembrie 2025. Pentru că sunt plătiți pe o lege specială, e nevoie de o hotărâre de guvern ca societățile la care lucrează să primească buget pentru salariile lor. Sindicaliștii din Apărare dau vina pe secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, că ar bloca proiectul de hotărâre pentru că ar vrea să schimbe procedura. Adriana Miron a negat că ar avea vreo legătură cu procedura.

La Arsenal Reșița au mai rămas 30 de angajați, din cele câteva mii care erau în anii ‘90. 24 dintre ei nu și-au mai luat salariile din decembrie. Cum se descurcă?

„Fiecare are în familie probabil încă un om care lucrează și atunci trăiește din salariul soțului, soției, ajutor de la părinți sau de la copii, asta este, n-avem ce face. Așteptăm să se rezolve. Sper că se va rezolva luna asta”, explică directorul Arsenal Reșița, Ioan Narcis Chisăliță, pentru G4Media.

Aceeași situație este și la Pirochim Victoria. Aproape 70 de oameni n-au luat niciun ban în 2026.

„Pe 25 ianuarie am primit ultimii bani pentru luna decembrie a anului trecut. Pe 2026, nefiind niciun leu alocat fondului de salarizare, după cum vă spuneam, în baza acestui nucleu, nu s-a primit niciun leu”, spune liderul de sindicat Mihai Savu, de la Pirochim Victoria.

În total sunt aproape 1200 de angajați din industria de Apărare ale căror salarii sunt plătite în baza unei legi speciale și care așteaptă o Hotărâre de Guvern care ar fi trebuit dată de la începutul anului. Nu toți au rămas fără salarii, în unele cazuri companiile la care lucrează au luat bani împrumut ca să-i plătească, spune Constantin Bucuroiu, liderul sidicatelor din industria de Apărare, pentru G4Media.

„Niciodată în istorie, ca anul acesta, până la 1 iunie, să nu se facă plățile pentru că nu s-a scos Hotărârea de Guvern”, adaugă el.

Iar totul e blocat la cabinetul ministrului Economiei, spune Constantin Bucuroiu.

Legea specială pentru angajații din Apărare

Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare a apărut într-un context foarte concret – România avea o industrie de apărare în mare parte învechită, subfinanțată și incapabilă să răspundă rapid cerințelor NATO și ale propriului sistem militar. Companiile din Apărare își pierduseră mare parte din personal din cauza lipsei de comenzi. 

Legea din 2016 a făcut posibilă încheierea de parteneriate cu firme străine, transfer de tehnologie și creșterea capacității de producție internă, astfel încât România să își poată asigura o parte mai mare din echipamentele de apărare pe plan intern, nu doar prin achiziții externe.

Dar mai are o prevedere importantă, menită să salveze companiile din Apărare, chiar și în cazul în care nu au comenzi. 

Articolul 24 din Legea nr. 232/2016 vizează protecția socială a personalului și reglementează drepturile salariale pentru angajații din industria națională de apărare care rămân fără activitate de bază, comenzi sau contracte. 

Acești salariați sunt menținuți în activitate, fac diverse servicii, iar drepturile lor salariale sunt asigurate prin bugetul Ministerului Economiei. 

„Oameni care trebuie să păzească, care trebuie să mențină halele în stare de funcționare, pentru că ei sunt, totuși, în sectorul producției de apărare și sunt și în planul de mobilizare în caz de război”, explică Constantin Bucuroiu ce înseamnă aceste servicii. 

În fiecare an, Guvernul României emite hotărâri prin care se stabilește numărul mediu maxim de personal care beneficiază de aceste măsuri de protecție la operatorii economici și bugetul alocat. Plățile către companii se fac prin intermediul Societății Romarm.

În 2026, Guvernul a stabilit doar numărul de personal – 1.182. Hotărârea care deblochează finanțarea nu a fost încă aprobată.

Anul trecut, în baza acestei legi au fost plătite 1.370 de  persoane, iar bugetul total a fost cu puțin peste 110 milioane de lei.

Sindicaliștii acuză cabinetul ministrului Darău de întârziere

Liderul sindicatelor din Apărare, Constantin Bucuroiu, face presiuni zilnice la Guvern ca situația să se rezolve. Echipa care lucrează pe lege este o echipă mai complexă, cu juridicul, cu consilierul, cu secretar de stat, spune el.

„Singurul cu care eu am discutat în permanență despre lucrurile acestea și despre treaba asta este ministrul, care ministru a tot promis că o rezolvă, sigur o rezolvă, dar degeaba spune ministrul o rezolvă dacă omul de acolo, unu, doi, trei, spun: «Stai puțin, că eu n-am înțeles ceva și nu semnez»”, explică el.

A avut discuții și cu șefa de cabinet a ministrului, Daniela Vișoianu.

„Ea are un alt punct de vedere. De ce să facă plățile la companii prin intermediul Romarm, de ce nu se face pe fiecare în parte”, spune el.

Aceeași părere, susține Constantin Bucuroiu, o are și secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, care spre deosebire de șefa de cabinet are drept de semnătură pe propunerea legislativă.

„Ea face reorganizare și ea a blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale”, explică Constantin Bucuroiu. „E o mare greșeală chestia asta”, adaugă el.

Și argumentează.

În primul rând, Romarm știe situația fiecărei companii și distribuie banii în funcție de comenzi. „Romarm-ul poate să facă în așa fel încât această sumă anuală și număr de salariați s-o împartă în așa fel încât să nu fie sincope, să nu rămână oamenii neplătiți”, spune Constantin Bucuroiu. În al doilea rând, adaugă el, „să dai hotărâri de guvern pentru fiecare companie în parte ar însemna întârzieri uriașe”.

Șefa de cabinet a ministrului Darău, Daniela Vișoianu, susține că nu are nicio legătură cu întârzierea proiectului de hotărâre de guvern.

„Nu am rol de semnătură. Proiectul de hotărâre de guvern se află pe finalul circuitului de avizare internă, scopul fiind asigurarea fundamentării necesare, în acord cu prevederile legale”, spune Daniela Vișoianu, pentru G4Media.

Și secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, a negat că ar avea vreo implicare.

„Eu sunt secretarul general, nu am în coordonare directă problematica. Însă pot să vă spun că, prin HG nr. 174 din 2017, au fost aprobate Normele metodologice cu privire la modul de calcul. De asemenea, modalitatea de realizare a conducerii societăților comerciale și de exercitare a guvernanței corporative este reglementată prin Legea nr. 31 și prin OUG nr. 109. De asemenea, este relevantă în speță și Legea nr. 232/2016. Toate aceste acte normative se interpretează coroborativ și sunt incidente, în opinia mea, subiectului în discuție”, a declarat Adriana Miron, pentru G4Media.

Ministrul Economiei, Irinel Darău, nu a răspuns la întrebările G4Media.

Cine sunt Daniela Vișoianu și Adriana Miron

„Din punctul meu de vedere, amândouă sunt la fel de vinovate. Este o tragere de timp prin care vor lăsa oamenii cu ochii în soare până în septembrie cel puțin!”, declară Constantin Bucuroiu.

Daniela Vișoianu: șefă de cabinet

Daniela Vișoianu este o figură cunoscută în spațiul public românesc. A activat ca expert în educație, om de afaceri, funcționar public și membru al societății civile. 

Daniela Vișoianu a urmat studii superioare în cadrul Universității din București, fiind absolventă a Facultății de Litere și a Facultății de Sociologie și Asistență Socială.

În 2016, a fost membră a Consiliului Economic și Social și a condus Federația Coaliția pentru Educație. Surse din presă au menționat ulterior existența unor presiuni pentru numirea sa într-o funcție de secretar de stat sub mandatul Ligiei Deca.

Vișoianu a fost unul dintre experții-cheie care au lucrat la proiectul președintelui Klaus Iohannis, „România Educată”fiind cea care a deschis evenimentul de lansare de la Cotroceni. Pentru activitatea sa, a fost decorată de președinte cu Ordinul Național pentru Merit în grad de Cavaler în 2019.

În noiembrie 2019, a fost numită consilier al ministrului educației de la acea vreme, Monica Anisie. Deși a demisionat în septembrie 2020, a rămas în sistem ca coordonatoare a unui grup de lucru pentru educație digitală. A urmat-o pe Anisie la Senat în funcția de consilier parlamentar.

Activitatea Danielei Vișoianu în mediul privat a fost adesea subiect de controversă din cauza suprapunerii cu funcțiile publice deținute. Vișoianu era vicepreședintele Asociația C4C – Communication for Community în perioada și în același timp consilier la ministerul Educației, minister care derula un contract pe fonduri europene cu ONG-ul condus de Alexandru Cumpănașu, scrie edupedu.ro.

În trecut, a fost consilier HR la Arelco Power SRL, o companie implicată în tranzacții preferențiale cu energie de la Complexul Energetic Rovinari, fiind asociată în presă cu cercurile așa-numiților „băieți deștepți din energie”.

Daniela Vișoianu este căsătorită cu Corneliu Vișoianu (nume anterior Corneliu Zugravu), numit în februarie 2026, președinte al Societății Naționale de Radiocomunicații SA (RADIOCOM). Corneliu Vișoianu are un istoric politic lung – a fost la FSN, apoi la PD, PNL și ulterior PSD, conform edupedu.ro.

A fost consilier al premierului Victor Ponta și este cunoscut pentru implicarea sa profundă în masonerie, ocupând funcția de mare maestru.

Numele său este asociat cu figuri controversate, precum Nicolae Bogdan Buzăianu, unul dintre „băieții deștepți din energie”.

„Competențele nu sunt definite doar de prima facultate absolvită, am peste 33 de ani de muncă și experiență în toate cele trei sectoare: privat, public și neguvernamental, sectoare diferite, atât în poziții de execuție, cât și de conducere”, a explicat, pentru G4Media, Daniela Vișoianu, ce o recomandă pentru poziția pe care o ocupă.

Adriana Miron: secretar general al Ministerului Economiei

Adriana Miron ese absolventă a Academiei de Poliție, secția Arhivistică. A ocupat de-a lungul timpului funcții de conducere la Ministerul Afacerilor Interne, la Arhivele Naționale și în administrația locală din Brașov, unde a fost inclusiv city manager și director în structuri de dezvoltare metropolitană.

Înainte de numirea ca secretar general, a fost și șef de cabinet al ministrului Economiei și a fost implicată în diverse poziții de coordonare în cadrul ministerului și în companii de stat sau structuri aflate în subordinea acestuia.

În spațiul public, numirea ei a fost controversată din cauza unei condamnări din 2015, cu suspendare,  pentru abuz în serviciu și fals intelectual. A fost reabilitată în 2020, aspect invocat atât în presă, cât și de ministrul Irinel Darău care a sărit în apărarea sa.

Sindicaliștii amenință cu proteste: „Vor să desființeze Romarm!”

La sindicaliștii din Apărare au ajuns și alte zvonuri. Că întârzierea alocării fondurilor e doar începutul unei reoganizări în industria de Apărare de care s-ar ocupa Adriana Miron. „Vor să desființeze Romarm-ul”, spune Constantin Bucuroiu. „Acela va fi cu adevărat sfârșitul”.

Sindicaliștii se pregătesc deja de proteste. „Eu deja am cerut mobilizare!”, spune Constantin Bucuroiu.

G4Media a întrebat-o pe Adriana Miron, cea despre care spun sindicaliștii că s-ar ocupa de această organizare, despre planurile pe care le are cu Romarm. Nu a răspuns.