Editorialist austriac: Blocarea aderării României și Bulgariei la Schengen, una dintre cele mai jenante situații din istoria postbelică a Austriei

Un reputat editorialist austriac, Paul Lendvai, critică în termeni duri politica externă promovată de guvernul cancelarului Karl Nehammer, de la „episodul bizar” al întâlnirii cu Vladimir Putin, la două luni după invadarea Ucrainei, și până la decizia de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

„În cele șaptesprezece luni de cancelarie ale lui Karl Nehammer au existat o serie întreagă de acțiuni de politică externă inutile sau dăunătoare”, afirmă Lendvai, un ziarist austriac născut în Ungaria, în publicația austriacă Der Standard.

În opinia sa, „lupta pentru putere din cadrul SPÖ, comentată de toate părțile cu dispreț și batjocură, dă un impuls îngrijorător populiștilor de dreapta și de stânga”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Printre episoadele de politică externă ale guvernului de la Viena „pline de rușine” acesta enumeră faptul că Nehammer „și nefericitul său ministru al agriculturii au descoperit Africa ca fiind „continentul oportunităților” în timpul călătoriei de patru zile în Angola, Ghana și Egipt”, în care au fost evitate întrebările incomode despre a patra înfrângere serioasă a ÖVP în alegeri.

În timp ce cancelarul Nehammer anunță o „cooperare pe picior de egalitate” cu guvernele africane, inclusiv cu dictatura militară al-Sisi din Egipt, și dorește să „construiască punți” pentru a controla zborurile și migrația, Austria, la Bruxelles, dar mai ales și la București, Sofia, Skopje și Pristina este văzută tot mai mult ca un stat pe care nu se poate conta, subliniază editorialistul.

Printre exemple acesta vorbește despre călătoria cancelarului, în general criticată sau ridiculizată, la Moscova, la două luni după atacul rusesc asupra Ucrainei, însoțit de fostul redactor-șef al ziarului german Bild, angajat ca și consultant. Conversația de 75 de minute cu președintele Vladimir Putin, fără fotografii și fără o conferință de presă comună, va rămâne probabil un episod bizar, ca exemplu de „construire de poduri” fără un partener de cealaltă parte, arată acesta.

Episodul a fost urmat de o recepție cu onoruri militare pentru premierul ungar Viktor Orbán la Viena la sfârșitul lunii iulie, cu aproape șase săptămâni înainte ca Parlamentul UE să afirme cu o majoritate covârșitoare că regimul lui Orbán din Ungaria nu mai este o democrație.

Iar campania împotriva UE a atins un punct culminant preliminar în noiembrie, când Nehammer a avut o apariție comună la Belgrad cu doi autocrați, Orbán și președintele sârb Aleksandar Vučić.

La sfârșitul anului 2022, „cancelarul federal a provocat una dintre cele mai jenante situații din istoria postbelică a Austriei prin anunțul privind blocarea aderării la Schengen pentru Bulgaria și România, o decizie condamnată în unanimitate ca fiind ipocrită și inutilă”, continuă Lendvai, care afirmă că justificarea veto-ului prin numărul mare de solicitanți de azil în Austria nu a ajutat deloc ÖVP în alegerile de stat. „Când vine vorba de speculații despre puterea fricii, liderul FPÖ, Herbert Kickl, este, din punct de vedere retoric, net superior cancelarului”, subliniază el.