G4Media.ro

Dunărea decimată: Eforturile de revitalizare a sturionilor ignoră cauzele braconajului

Dunărea decimată: Eforturile de revitalizare a sturionilor ignoră cauzele braconajului

Interdicțiile la pescuit și repopularea sunt menite să revitalizeze populația de sturioni din Dunăre, aflată în pericol. Dar, potrivit unor experți și pescari locali, în România, eforturile de protecție nu vizează și cauzele braconajului permanent, arată o anchetă Balkan Insight, preluată de Sinopsis.

Afanase Ivanov a pescuit primul său sturion în 1954, la Sfântu Gheorghe, un mic sat din România, aflat între Delta Dunării și Marea Neagră.

Guvernanții comuniști din acea vreme naționalizaseră pescuitul din Delta Dunării, organizându-i pe pescari în “brigăzi“ care trebuiau să-și demonstreze eficiența depășind cotele de pescuit stabilite de stat. Cu cât pescuiau mai mult, cu atât primele erau mai mari.

“În brigada noastră erau niște oameni destoinici“, își amintește Ivanov, acum în vârstă de 81 de ani. “Nu stăteam să pescuim doar într-un singur loc. Ne mișcam peste tot, aveam capcane în mai multe locuri. Uneori prindeam între 2-3 tone de sturioni deodată”.

Odată am pescuit un pește de 290 kg, fără icre. Dar știu alte echipe care au prins sturioni de peste 400 de kilograme, care aveau și icre“.

Exportat în toată Europa, caviarul românesc era pe cât de cunoscut, pe atât de scump. În Marea Britanie a anilor ’60, caviarul era cunoscut drept ‘mâncarea milionarilor’, costa peste 16 lire sterline/500 grame și sprijinea finanțele șubrede ale României. “Pe atunci statul lua totul”, spune Ivanov.

Zeci de ani mai tâziu, sturionii de pe Dunăre au fost decimați. În 2006, la 17 ani după căderea comunismului din România și cu un an înaintea aderării țării la Uniunea Europeană, Bucureștiul a interzis pescuitul sturionilor, prelungind ulterior acest moratoriu până în anul 2021. Ucraina și Bulgaria au adoptat și ele măsuri similare.

Această interdicție, împreună cu eforturile de a repopula Dunărea par să fi oprit declinul unor specii.

Totuși, poliția afirmă că braconajul rămâne răspândit și, potrivit unei anchete inițate de BIRN și de Centrul pentru Mass Media, Date și Societate de la Universitatea Central-Europeană, cauzele sunt mai complexe decât presupun măsurile adoptate în vederea eradicării fenomenului.

Experții și pescarii locali afirmă că persistența braconajului derivă din deceniile de exploatare a comunităților de pescari de către administrația de stat și din interesele de afaceri, dar și din lipsa unei alternative de câștig, după ce pescuitul sturionilor a fost interzis.

‘Puțin ajutor n-ar strica‘, afirmă Rareș Ivanov, un pescar de 40 de ani, din Sfântu Gheorghe.

“Dacă ne-ar oferi o alternativă, niciun pescar n-ar mai încerca să ocolească legea. Vor să ne orientăm spre turism? Ce să le dăm turiștilor de mâncare? Pește de la supermarket?

Specii pe cale de dispariție

Potrivit unui studiu publicat în august 2019 de cercetători de la Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare “Delta Dunării”, (INCDDD), în lume mai există 26 de specii de sturioni, dintre care, în Dunăre, se regăsesc doar șase, aflate într-un dramatic proces de dispariție.

Dintre cele șase specii locale de sturioni care migrau pe vremuri până la Regensburg, în Germania, numai patru mai supraviețuiesc astăzi: nisetrul, cega, păstruga și morunul.

Morunul, păstruga și nisetrul se află pe lista speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Cega se numără printre speciile amenințate cu dispariția. Sturionul de Atlantic, prezent și el în regiune pe vremuri, a fost declarat dispărut în bazinul Mării Negre, iar viza, o altă specie de sturion, este și ea considerată ca fiind “posibil dispărută”.

Potrivit unor estimări, numai 1% dintre sturionii care populau pe vremuri apele Dunării înoată acum în sălbăticie.

INCDD consideră că acest declin dramatic al populației de sturioni se datorează îndelungatei exploatării exagerate, reducerii habitatului, dar și duratei de viață și unui lung ciclu de reproducere a peștilor.

Potrivit studiului din august, construcția unor baraje, dezvoltarea căilor interne de navigație și protecția împotriva inundațiilor au accelerat declinul, alături de nepunerea în aplicare a reglementărilor referitoare la pescuit timp de aprope un deceniu după căderea comunismului, în 1989.

În document se mai adaugă, în limba engleză: “Braconajul a fost și încă mai este un pericol, având în vedere că legea încă nu se aplică în regiune, iar caviarul sălbatic este încă cerut pe piața neagră“.

România și UE au cheltuit peste 18 milioane euro pentru repopularea cu sturioni a Dunării; peste 10 milioane de pui de sturion, în special morun și nisetru, au fost eliberați în sălbăticie, inclusiv 20000 de nisetri puși la dispoziție de WWF (World Wild Fund) în luna mai, un demers care domină  eforturile de repopulare, în parteneriat cu instituții de stat române și bulgare.

Potrivit studiului INCDD,  populația de păstrugă și de morun a crescut după interzicerea pescuitului și după repopulare, iar cercetărorii afirmă că înmulțirea pe cale naturală există încă la niște “cote semnificative “. Nisetrul însă nu pare a depune icre în sălbăticie.

WWF Romania a refuzat să răspundă unui interviu pentru acest articol, iar Administrația Națională a Rezervației Biosfera Delta Dunării (ANRBDD) nu a răspuns nici ea cererii de a ne acorda un interviu.

Tradiții de sute de ani

Prima înregistrare a localității Sfântu Gheorghe datează din 1318, când un negustor genovez, pe nume Pietro Vesconte, a înscris pe o harta satul de pescari sub numele de San Giorgio.

Sătenii spun că se trag din cazacii zaporojeni, specializați în pescuitul sturionilor, despre care se crede că s-au mutat din Ucraina în Delta Dunării. Și astăzi cei mai mulți săteni vorbesc limba ucraineană; mulți pescari își amintesc un cântec ucrainean pe care sătenii îl cântau când se apropiau de țărm ca nevestele lor să știe că veneau acasă.

Și înainte de preluarea puterii de către comuniști, sătenii vindeau cea mai bună pradă – carnea și icrele – negustorilor greci.

“De fapt, li se spunea chișcani, adică măruntaie, din cauză că vindeau totul și rămâneau doar cu măruntaiele sturionului “, declară Nicu Efimov, șeful Asociației de pescari din sat.

Pescar de sturioni încă de la începutul anilor ’90, în prezent Efimov găzduiește turiști cărora le dezvăluie tehnicile tradiționale de pescuit pe care le-a învățat de la tatăl și bunicul său.

El povestește că pescarii din sat foloseau năvoade prinse pe fundul mării, uneori la o adâncime de 70 de metri.

“Pescuitul sturionilor e treabă grea“, spune Efimov. “Peștele se mișcă numai pe timp de furtună, când curentul este puternic. Mulți pescari au murit pe mare din această cauză. Dar năvoadele sunt acum aproape de domeniul trecutului. Puțini știu să pescuiască așa în ziua de azi“.

Pescuit excesiv

Pescuitul sturionilor a atins punctul culminant în 1975, când țara exporta peste 5 tone de icre negre de calitate, sub mărci sovietice.

“Până în 1985, lucram după metoda rusească: preparam caviarul cu apă fiartă sărată”, afirmă Natalia, o laborantă pensionară care timp de 45 de ani a lucrat la prepararea caviarului pentru export, în perioada comunistă și după.

”Dar în 1985, un om de afaceri iranian  care avea contract cu firma de stat Prodexport din România, a venit cu un televizor și cu un video și ne-a arătat cum pescuiesc ei în Marea Caspică, împreună cu rușii. Așa că am început să folosim plase și să folosim sare de mare la prepararea caviarului”

Nichita Timofei, inginer zootehnist pensionar, care a condus compania de stat Piscicola timp de doi ani după căderea comunismului, a declarat că plasele au provocat “pagube colosale”.

Cu năvoadele tradiționale sturionul putea fi rănit câteodată, a spus el. “Dar este o sculă mult mai bună decât așa-zisele plase de nylon, care, în Marea Neagră, formează niște garduri nesfârșite”

Ivanov, cel mai bătrân pescar din Sfântu Gheorghe, aprobă și el: “Plasele au distrus sturionii din Marea Neagră“, spune el. “Când le-am folosit pentru prima oară, prindeam sturioni de Marea Neagră, după care, din an în an, au dispărut. După care nu am mai pescuit decât păstrugă. Iar mai apoi, numai pește mic, de 3-5 kilograme“.

În 1992, o companie privată pe nume Romsturio a preluat pescuitul și comercializarea sturionilor. “Sistemul era același“, povestește Natalia: pescăria cumpăra peștele de la pescari și îl vindea clienților din întreaga lume. Principalul cumpărător de caviar de morun era același om de afaceri iranian care, ulterior, îl ambala sub propria marcă, “Caviar de Marea Caspică, probabil“, spune Natalia.

În anul 2005, Romsturio a fost acuzată de braconaj de către ecologiștii de la Salvați Delta Dunării, un ONG din București, care a pledat ani de zile pentru interzicerea pescuitului.

Romsturio a dat faliment în anul 2012, în același an în care proprietarul său, Dan Lucian Rusan, a fost acuzat de braconaj. Rusan a fost achitat, dar instanța a decis confiscarea unei cantități de aproximativ 140 de kilograme de carne de sturion din diverse specii, carne pe care anchetatorii au descoperit-o pe proprietatea lui.

Potrivit dosarelor instanței, până în noiembrie 2019, compania a avut o serie de litigii din cauza unor datorii mai vechi față de diverși parteneri de afaceri. BIRN i-a contactat pe activiștii ONG-ului Salvați Delta Dunării și pe proprietarul firmei Romsturio, dar nu am primit niciun răspuns.

Foto: Sturioni braconați / Poliția de Frontieră

Citește tot articolul pe Balkan Insight

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

24 comentarii

  1. bun, să se aleagă praful de tot

    • Braconajul rareste surionii, dar principalele cauze sunt:
      1. lipsa locurilor de reproducere, morunul si celelalate specii mari preferau locurile cu adancimi mari, fundul fara aluviuni si bine oxigenate din defileul Dunarii. Aceste locuri sunt inaccesibile din cauza barajelor de pe Dunare, si chiar daca pestii ar ajunge acolo, nu mai sunt conditii pentru dezvoltarea icrelor.
      2. Morunii ajung la maturitate sexuala dupa 20 de ani. Trebuie s ase hranesca in mare si sa scape de braconieri 20 de ani pentru a se reproduce macar o data.
      3. Marea Neagra a devenit o balta imputita in care nu mai traiesc nici 15% din pestii care formau hrana sturionilor adulti.
      Fara rezolvarea acestor probleme vorbim inutil de spre sturioni .
      Crearea unui pasaj pentru sturioni in barajele de la Portile de Fier I si II costa zeci de milioane de coco si , este de mare dificultate tehnica si posibil sa nu dea rezultate. Adica pestii sa nu o foloseasca. Cine va baga acesti bani?
      Punctele 2 si 3 sunt si mai greu de rezolvat.
      Prin reporducere artificiala si repopulari se poate mentine, artificial o minima populatie. Dar la limita si expusa extictiei la cel mai mic impact , climatic, poluare, epidemie,etc

  2. „… Sturionii nu pot fi salvați din cauza braconajului…”
    Ei, nu se poate? Se poate, daca se vrea! Dar toti inchid ochii fiindca toata lumea pune botul la cascaval. Ia sa patruleze baietii cu glont pe teava, sa le confiste barcile, plasele, pe ma-sa si pe tat-su, si atunci sa vedem daca nu se linistesc. Fac pariu ca intr-o lumna nu mai gasesti nici un braconier pe balta.
    Plus ca pe plan local se stiu foarte bine cei care o pun de-o „plasa la negru”!!! Numai sa se vrea! Exact ca si la paduri….

    • Exact. Nu se vrea de fapt. Si asta pt ca totul e o varza. X il stie pe Y care il stie pe cutare parlamentar sau sef al politiei si in final totul e o cardasie. Personal am ajuns sa ii inteleg perfect pe cei ce pleaca definitiv de aici. Cum sa te lupti cu astia?

    • Ma prind la pariu,cum ii faci pe ucraineni sau bulgari sa nu mai braconeze???

  3. Suntem ca o molimă…. în urma noastră să nu rămână nimic!😔😔😔😔
    Nu contează că sunt animale, păduri, flori…. decimăm tot.

    • Asa este cand sunt mai mullte state care administreza acelasi fluviu..sa zicem ca romani nu braconeaza ,restecta legea,dar ucraineni sau bulgari braconeaza ,de aceea nu merge aceste restricti…de pilda ucraineni au o luna perioada de prohibitie la toti pesti…la noi este 2 luni..braconieri vor fi pana nu se termina tot pestele din Dunare,atunci se vor profila spre alte meseri….asa sa intamplat si in occident ….

    • Are grijă Poliția de Frontieră de branko ieri cât avem poliție de frontieră braconajul nu va dispărea Ei sunt cei mai tari braconieri

  4. Alt articol de propaganda pentru eco teroristi.
    Dupa mintra unora ar trebui sa stam in case izolati sa salvam natura ,sturionasii si mistretii sau caprioarele si fluturasii sa creasca printre balarii .
    Sa nu iesim din case sa nu calcam furnicutele si gandaceii ca ii decimam.

    • Foarte corect, stimați ziariști de calculator, mergeți la fața locului și nu mai acceptați manipulări de la ONG-uri de București, care iau bani pentru astfel de acțiuni după ureche.

    • Pamintul a fost facut pentru oameni nu pentru animale omul a primit de la dumnezeu stapinire peste tot ce este pe pamint si in ape asa ca nu mai plingeti de mila animalelor ca totul este in controlul lui Dumnezeu

    • @metro33 @cristi @eu ati uitat JOS Soros JOS Bill Gates JOS 5G-ul si Covidul

    • Doare prostia?
      Aveti dureri groaznice cred…

  5. „eu” un mare bravo

  6. Cei care sunt plătiți pt. a ține sub control situația să- și facă treaba, nu și- o fac, alții. Când hoții nu sunt prinși, e clar că există o relație de complicitate cu cei care trebuie să- i prindă, e valabil în toate domeniile.

  7. FMM Soros si Bill Gates, acum ne vreti si sturionii. Nu va mai saturati.

  8. Problema este ca statul a dat treaba cu monitorizarea sturionilor pe mana coruptilor de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului, institut anti-stiinta (ca majoritatea de pe la noi) condus de un braconier. Iar aceasta tema esentiala, a face curatenie prin institute, nici macar nu este pe agenda Dunarii. Oricum, declinul sturionilor a inceput o data cu construirea celor doua baraje pe Dunare. Aici este marea buba, buba inabordabila catavreme nici macar cercetatorii adevarati (nu ciurucuri ca la institutul mai sus pomenit) nu pto gasi o sursa eleganta de producere a energiei. O tot lalaie de 30 de ani cu fuziunea nucleara, si cam atat.

  9. ca si in cazul padurilor, se pun niste politruci imputiti sa coordoneze niste activitati, din care sunt interesati sa fure pentru ei si partid. si cel mai simplu de furat e lucrul care creste din pamant fara a investi nimic , investiitii doar pentru recoltare. asta duce la coruptie, la braconaj (care se face pentru ca se inchid ochii)

  10. In primul rand ar trebui un control mai riguros si pedepse aplicate cu adevarat.
    In al doilea rand ar trebui crescut puiet in crescatorii si repopulata Delta. Nu e simplu. Un morun ajunge la 200 kg in zeci de ani. Dar ar fi un pas.
    In al treilea rand ar mai trebui decolmatate canalele. Pestii nu depun icrele in bratele mari. Ca sa creasca puietul trebuie sa stea o vreme pe canalele mai linistite.

  11. Branko naj frontiera adică Poliția de Frontieră ISU serviciul special de a distruge tot ce pe Dunăre tot ce mișcă tot ce e viu trăiască frontiera română trăiască Bran curieri

  12. cum dreac nu se poate-opri braconajul….nu se vrea .in 25 ani de Italia,,sunt pescar inrait,,daca te prinde ,,guarda forestale,,sau pesca,,ca rupi si o-crenguta- de copac de-pe malul apei,-amenda 420 euro. pestele care nu-corespunde dimensiunelor legale il dai inapoi in apa .ca asa este corect.toate apele sunt pline de-peste de-toate-speciile.,pe-cand la noi il ia si pe cel de un deget.. ..jalnici suntem.

  13. Ei lasa ca avocatul infractorilor platit de popor are mare grija pentru drepturile lor:
    sa ramana cu averile facute din furt, sa nu fie pedepsiti pentru infractiuni.
    voiculescu, sirbu, hrebengiuc,udrea,…
    astia au drepturi frati prosti!

  14. Ei cucu nu se poate!
    Ia sa iese paznici seriosi cu niste AKMuri si dreptul de a trage in plin fara avertisment! Sa vezi ce linisre se face in 7 zile.
    O sa revina si mama pestilor.
    NU SE VREA, asta e problema!!!

  15. Este interesant ca WWF nu a vrut sa dea un raspuns. Eram abonat la newsletterul lor si la fiecare calup de stiri luptau cu sârg prin simpozioane si manifestari la oprirea declinului sturionilor, prin sali cu AC si PPSuri maiastru intocmite. Adica fituiau banii fraierilor si faceau jocurile politrucilor internationali care ii patroneaza.
    Ideea e ca ar trebui oprit sau macar redus braconajul macar pentru protejarea unor specii inca nedisparute. Rar se mai prinde cega pe Dunare, dar salau si somn se prinde la greu si caile de comercializare sunt aceleasi ca si in cazul sturionilor.
    Estimp, ANPA aplica prin copy paste acelasi ordin de prohibitie prafuit, prin care interzice pescuitul din martie in iunie, fara nicio legatura cu conditiile climatice de la an la an si cu speciile de peste care au cicluri de reproducere diferite. Aceasta prohibitie nu opreste decat pescarii mai mult sau mai putin sportivi, lasand astfel toate apele, nu numai Dunarea la dispozitia braconierilor, pe care nici nu mai are cine ii denunta la politie.
    Comunitatea pescarilor neprofesionisti striga lucrurile astea de zeci de ani, dar pestii care dispar din ape nu se vad, asa cum se vad peticele defrisate din satelit.
    Ca de obicei, in Romania specialistii sau pasionatii sunt ignorati si se pun intrebari unor haplea cu 5 clase.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.