Drogurile și alcoolul nu te fac mai creativ (studiu)

De la infama rutină a lui Hunter S. Thompson, care consuma zilnic cocaină, și până la dragostea lui Vincent Van Gogh pentru absint și la dependența de medicamente a lui Andy Warhol, ideea că drogurile și alcoolul contribuie puternic la creativitatea artistică este adânc înrădăcinată în cultură, scrie The Guardian.

Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că este probabil ca acest lucru să fie un mit – multe droguri, inclusiv alcoolul, amfetaminele și psilocibina (ciupercile magice), nu inspiră creativitatea. În schimb, călătoriile, expunerea la cultură, meditația și programele de formare sunt mai eficiente, spun ei.

Dr. Paul Hanel, de la departamentul de psihologie al Universității din Essex, a declarat: „Nu face nimic pentru creativitate. Oamenii nu beneficiază de pe urma ei – pur și simplu nu are niciun efect”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Ceea ce auzim în mass-media este despre oameni care își sporesc cu succes creativitatea folosind droguri, dar nu auziți despre exemplele în care cineva a luat droguri și a leșinat și, prin urmare, creativitatea lor a fost mai scăzută.”

Cercetătorii, de la Universitatea Essex și de la Universitatea Humboldt din Berlin au examinat sute de lucrări pentru a ajunge la concluziile lor. O lucrare suplimentară publicată în urma muncii lor a constatat că persoanele care au luat psilocibină – populară pentru efectele sale presupus creative în Silicon Valley – au simțit că sunt mai creative în timp ce consumau drogul, dar de fapt aveau performanțe inferioare față de starea lor de abstinență.

Jennifer Haase, co-autor al lucrării de la Universitatea Humboldt, a declarat: „Ideile generate sub influența drogurilor par adesea dezarticulate sau nepotrivite ca soluții mai târziu. Având în vedere numeroasele efecte secundare asociate consumului de droguri, nu este corect din punct de vedere științific să se recomande consumul acestora în vederea îmbunătățirii creativității.”

Cu toate acestea, Hanel a recunoscut că pot exista anumite contexte specifice în care drogurile sporesc creativitatea – de exemplu, dacă ai o viziune sub influența halucinogenelor și pictezi un tablou frumos inspirat de ea.

Mulți artiști ar putea să nu fie de acord cu concluziile oamenilor de știință. Mare parte din ultimul album al lui Harry Styles, Fine Line, a fost realizat în timp ce lua ciuperci, despre care a spus că l-au ajutat să fie „distractiv și creativ”. Producătorul de muzică electronică Jon Hopkins a declarat că „experiențele cosmice nebunești” ale psihedelicelor au fost una dintre principalele surse de inspirație pentru ultimul său album, care a fost structurat astfel încât să urmărească „construirea, vârful și eliberarea” unei călătorii halucinogene.

Bryan Saunders, un artist american care a creat 50 de autoportrete sub influența drogurilor, inclusiv Valium, a fost de acord că a avea grijă de sănătatea ta mintală este esențială. El a dezvoltat leziuni cerebrale în timpul experimentului său, iar acum ia doar medicamente care i-au fost prescrise de un medic. „Principalul lucru pe care l-am învățat a fost: Nu luați prea multe droguri diferite în același timp, prea multe zile la rând!”, a spus el.

Dar el a apreciat relația dintre droguri și asumarea de riscuri, noutatea și cultura tinerilor. „A începe un desen sau o pictură cu percepțiile senzațiilor mele fizice în schimbare mi s-a părut întotdeauna că îmi oferă un mare potențial de creativitate. Mai ales atunci când drogul este luat pentru prima dată.”

Rona Cran, profesor asociat de literatură americană la Universitatea din Birmingham, a declarat că viziunea romantică a artistului dependent provine dintr-o reacție la cultura postbelică, conservatoare din punct de vedere social, și este din ce în ce mai mult de domeniul trecutului.

Ea cercetează scriitori și poeți Beat, și a căror operă și viață au fost puternic asociate cu droguri precum marijuana, speed, heroină și, într-o măsură mai mică, LSD.

„Contracultura anilor 1960 și preludiul său din anii 1950 a fost, de asemenea, o cultură a băuturii și a drogurilor”, a spus ea, chiriile ieftine permițându-le artiștilor să își petreacă timpul socializând în barurile, petrecerile și cluburile din New York, „unde se făceau legături, se împărtășeau idei, se încheiau înțelegeri, germinau colaborări”.

Cu toate acestea, acest lucru a ascuns problemele legate de dependență, criminalitatea și decesele premature, precum și faptul că a favorizat o atmosferă „alienantă și de excludere” pentru multe persoane, inclusiv femei, persoane de anumite religii sau medii și persoane care aveau nevoie de locuri de muncă stabile.

Majoritatea scriitorilor din secolul XX nu erau dependenți de alcool sau de droguri, a spus ea, însă fixația culturală cu inspirația narcotică reflectă modul în care „consumul de alcool și de droguri a fost cu siguranță celebrat și romanțat”, de la cultura cafenelelor din Parisul anilor 1920 la contracultura anilor 1960 și scena punk din anii 1970 și 1980.

„Speed i-a dat lui Joe Brainard energia necesară pentru a face multă artă într-un timp scurt; băutura i-a permis lui Frank O’Hara să fie „poetul vorbăreț” a cărui operă este citită și iubită și astăzi; William Burroughs, dependent de heroină toată viața, și-a făurit întreaga carieră de scriitor în legătură cu consumul de droguri”, a spus ea.

Dar ea a adăugat că această narațiune a ignorat faptul că mulți dintre ei au avut un sfârșit macabru: Burroughs și-a împușcat soția la beție, O’Hara nu a putut supraviețui rănilor suferite după ce a fost lovit de un vehicul în 1966, deoarece ficatul său era foarte mărit, Ernest Hemingway s-a împușcat, iar Jack Kerouac a murit la 40 de ani de ciroză.