Dragnizarea lui Grindeanu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sorin Grindeanu calcă cu pași mari pe urmele fostului șef al PSD, Liviu Dragnea, părând să repete aceeași schemă falimentară: dinamitarea guvernului în speranța salvării personale. Liviu Dragnea a aruncat în aer două guverne PSD — conduse de Grindeanu și Tudose — pentru că nu l-au protejat de procurori. Pe când se afla în fruntea Guvernului, în ianuarie 2017, Grindeanu i-a oferit inițial o mică satisfacție fostului lider PSD, adoptând „pe furiș” celebra OUG 13, care l-ar fi scăpat pe Dragnea de închisoare prin dezincriminarea unor fapte pentru care era cercetat.

Numai că ordonanța n-a mai apucat să intre în vigoare din cauza protestelor masive de stradă în apărarea justiției. Grindeanu a dat înapoi și a anulat, prin OUG 14, amnistia și grațierea înainte ca acestea să producă efecte. În cele din urmă, Dragnea a fost condamnat, dar nu înainte de a torpila și următorul guvern propriu. Mihai Tudose a demisionat după ce fostul lider PSD a ridicat tot partidul împotriva sa.

Nici al treilea guvern instalat de Dragnea (condus de Viorica Dăncilă) nu i-a dat ascultare deplină, așa că, în cele din urmă, fostul lider PSD a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pe 27 mai 2019. Condamnarea a survenit în dosarul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman. Dragnea a fost eliberat condiționat în iulie 2021, după ce a executat o parte din pedeapsă la Penitenciarul Rahova.

Sorin Grindeanu a susținut într-un interviu pentru G4Media că nu are nicio vulnerabilitate în dosarul Nordis și că se va prezenta oricând în fața procurorilor dacă va fi chemat. Totuși, a evitat să spună dacă a găsit chitanțele care să ateste că și-a plătit din buzunar zborurile cu avionul privat spre Monaco, biletele la Formula 1 sau cazarea în resorturi de lux. A declarat doar că „regretă” zborurile Nordis, considerându-le o greșeală, și a susținut în continuare, fără să prezinte vreo dovadă, că a achitat totul din banii săi.

Cum ancheta procurorilor trenează, nu știm încă dacă Grindeanu are sau nu o vulnerabilitate penală în dosarul Nordis. Știm doar că numirea noilor procurori-șefi a fost și este o miză politică importantă pentru PSD, partid care a făcut un lobby discret pentru anumiți candidați.

Însă procurorii au deschis, în trecutul recent, și alte dosare care vizează directori din CFR sau oameni considerați „mâna dreaptă” a actualului ministru al Transporturilor. Unul dintre aceste dosare a tăiat respirația multor pesediști care știu să evalueze corect importanța numelor vizate. Chiar astăzi, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la Autoritatea Rutieră Română (ARR). În dosar ar fi vizat șeful ARR, Cristian Anton, fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu.

Este foarte posibil ca în toate aceste dosare Sorin Grindeanu să nu aibă nici cea mai mică implicare directă. Totuși, observăm cum tot mai multe personaje numite în mandatul său încep să dea explicații la DNA. Seria a fost deschisă acum trei ani cu directorul CFR, Ion Alexandru Simu, provenit tot din zona de influență a lui Grindeanu. În acest dosar, liderul PSD a fost audiat ca martor.

Situația lui Grindeanu nu pare să semene, sub aspect juridic, cu cea a lui Liviu Dragnea, care avea deja dosare de corupție pe rolul instanțelor în momentul în care se juca cu soarta României. Totuși, comportamentul său politic este similar: pare dispus să „dea foc la țară” și să genereze o criză guvernamentală prin retragerea miniștrilor PSD. Scopul rămâne neclar: imunitate în fața unor posibile anchete sau o încercare disperată de salvare politică, în contextul în care PSD a scăzut dramatic în sondaje?

Apropo de similitudinile cu Dragnea, este prima dată când Sorin Grindeanu primește avertizări de la Bruxelles să nu se joace cu stabilitatea țării într-un context internațional complicat. Singura replică a lui Grindeanu a fost să recurgă la niște comparații bizare: „Văd şi aud în ultimele săptămâni, că să avem grijă să stăm la locul nostru, că stricăm stabilitatea politică şi de aici pot să decurgă diverse lucruri negative. Dau două exemple. Stabilitate politică, în exemplu, n-a existat în Bulgaria. În ultimii doi sau trei ani au fost opt sau nouă rânduri de alegeri. Nu puteţi să-mi spuneţi că acolo a existat stabilitate politică iar rating-ul de ţară al Bulgariei, astăzi, este mai bun decât al României. Stabilitate politică avem în Coreea de Nord. Avem şi în Belarus”.

În acest ritm, Grindeanu riscă izolarea internațională, exact ca predecesorul său.

Premierul Bolojan și președintele Dan au transmis luni seara semnale clare de îngrijorare. Președintele l-a invitat pe Grindeanu la discuții miercuri dimineață, semn că tensiunile sunt majore. Între timp, numirile procurorilor-șefi și ale șefilor serviciilor secrete sunt blocate — un alt indiciu că PSD negociază dur.

Dacă Grindeanu aruncă acum în aer guvernul, forțând schimbarea premierului Bolojan și încălcând protocolul coaliției, se ridică o întrebare legitimă: de ce l-ar mai numi președintele Nicușor Dan în fruntea Guvernului peste câteva luni, la rotativă? Dacă Grindeanu insistă să plece în opoziție acum, ar fi corect să rămână acolo până la alegerile din 2028.

O astfel de aventură politică nu va fi iertată nici de alegători, nici de baronii locali ai PSD.