BREAKING Primarul general cere intrarea în insolvență a STB pentru a evita falimentul. Ciucu: operatorul transportului public de suprafață din București „se află într-o situație aproape dezastruoasă”. „Dacă nu intervenim acum, poate trage în jos întregul București” / Bucureștiul plătește 90% din transportul din Ilfov, datoriile STB au ajuns aproape cât bugetul Capitalei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a solicitat luni conducerii Societății de Transport București (STB) să se întrunească de urgență și să ceară intrarea companiei în insolvență, argumentând că aceasta este singura soluție pentru evitarea falimentului operatorului și a unei crize financiare care ar putea afecta întregul buget al Capitalei. În cadrul unei conferințe de presă, Ciucu a prezentat o radiografie detaliată a situației financiare a companiei și a pus dificultățile STB pe seama unor decizii politice, a managementului defectuos și a eșecului Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov (ADI TPBI) de a-și îndeplini rolul de control al costurilor și al serviciului public de transport.

Deși Municipiul București, reprezentat prin Consiliul General, este acționarul majoritar al STB și asigură, prin bugetul Capitalei, subvenția și investițiile necesare funcționării transportului public de suprafață, primarul general Ciprian Ciucu a spus că nu are pârghii legale pentru a dispune direct intrarea companiei în insolvență. Din acest motiv, el a cerut directorului general și Consiliului de Administrație al STB să inițieze procedura.

Ciucu a descris situația financiară a STB drept „aproape dezastruoasă”, afirmând că problemele nu sunt rezultatul ultimilor ani, ci consecința unor decizii acumulate începând cu 2019-2020. „STB, compania noastră de transport public, se află într-o situație financiară grea, este un cuvânt prea ușor, aproape dezastruoasă”, a declarat primarul.

Datoria cu care STB a încheiat anul 2025 a ajuns la aproximativ 1,72 miliarde de lei, în condițiile în care compania continuă să depindă aproape integral de subvențiile acordate de Primăria Municipiului București, potrivit datelor prezentate de primarul general. Veniturile proprii rămân reduse comparativ cu costurile de operare, iar datoria a fost, începând din 2020, mai mare decât costul anual al serviciului public de transport.

Ciucu a arătat că, în fiecare an, Primăria Capitalei a transferat peste un miliard de lei către STB, însă compania a continuat să acumuleze datorii și penalități.

Cele trei cauze ale „dezastrului financiar”

Primarul a identificat trei cauze principale care au adus compania în situația actuală:

• neplata contribuțiilor către ANAF începând cu 2020;
• modul în care funcționează ADI TPBI;
• managementul defectuos și politizarea STB.

Peste un miliard de lei către ANAF și penalități de 400 de milioane

Prima problemă indicată este reprezentată de obligațiile fiscale neachitate.

Potrivit lui Ciucu, conducerea STB din perioada 2019-2020 a reținut contribuțiile salariale și TVA fără să le vireze către stat, ceea ce a dus la acumularea unor datorii uriașe. Din totalul de aproximativ 1,49 miliarde de lei datorați ANAF, peste 402 milioane de lei reprezintă exclusiv penalități, potrivit prezentării primarului general, care a adăugat că aceste penalități continuă să crească de la o lună la alta și reprezintă unul dintre motivele pentru care insolvența ar deveni inevitabilă.

Contractul VFU Pașcani poate genera datorii de peste un miliard de lei

Un alt capitol prezentat de Ciucu l-a reprezentat litigiul dintre STB și Electroputere VFU Pașcani, companie specializată în modernizarea și reparația materialului rulant feroviar, parte a Grampet Group. Ciucu afirmă că, pentru un contract inițial în valoare de 305,3 milioane de lei, penalitățile ar putea depăși un miliard de lei, după ce instanța a stabilit aplicarea unor penalități zilnice. El a precizat că, în prezent, există deja o decizie definitivă privind plata a aproximativ 27 de milioane de lei, însă un al doilea dosar aflat pe rol ar putea majora semnificativ obligațiile companiei.

Primarul a anunțat că va organiza o conferință separată dedicată acestui caz.

Atac dur la ADI TPBI: „Trebuia să fie pavăza transportului public”

O mare parte din conferință a fost dedicată ADI TPBI, instituția care organizează și coordonează transportul public metropolitan din București și Ilfov. Printre atribuțiile sale se numără planificarea serviciului public de transport, contractarea și monitorizarea operatorilor, verificarea costurilor și a modului în care este prestat serviciul public, precum și calcularea și decontarea compensațiilor acordate operatorilor.

Ciucu a susținut că această structură nu și-a îndeplinit rolul pentru care a fost creată și că, în loc să controleze costurile operatorilor și să verifice modul în care sunt cheltuiți banii publici, ar fi acceptat aproape toate cheltuielile declarate de STB.

„Trebuia să fie pavăza. Trebuia să verifice fiecare leu cheltuit”, a declarat edilul.

Primarul a acuzat și extinderea aparatului administrativ al ADI TPBI, susținând că numărul angajaților s-a dublat în ultimii ani, fără ca instituția să își îndeplinească mai eficient atribuțiile legale de control și coordonare a transportului public metropolitan.

Potrivit prezentării susținute în conferința de presă, ADI TPBI ar fi permis includerea în costul pe kilometru a unor cheltuieli fără legătură directă cu operarea transportului public, ceea ce ar fi dus la majorarea costurilor suportate de municipalitate

Bucureștiul suportă 90% din costul transportului metropolitan

Una dintre principalele critici formulate de primar vizează modul de finanțare al transportului dintre București și Ilfov.

Potrivit primarului general, Bucureștiul suportă aproximativ 90% din costurile transportului metropolitan, în timp ce localitățile din Ilfov contribuie cu doar 10%.

În valori absolute, Ciucu estimează că Bucureștiul plătește anual aproximativ 230 de milioane de lei pentru transportul din Ilfov.

Edilul a declarat că susține existența unui transport metropolitan integrat, însă consideră că actuala formulă de finanțare trebuie renegociată.

„Tribunalul Ilfov a ajuns să decidă traseele”

Ciucu a afirmat că încercările de eficientizare a unor trasee au fost contestate în instanță, iar Tribunalul Ilfov a suspendat unele modificări propuse.

El a spus că intenția era ca autobuzele care vin din Ilfov să întoarcă la primele noduri importante de transport – metrou sau tramvai – ceea ce ar fi redus costurile cu aproximativ două milioane de lei pe lună. Decizia a fost însă contestată.

„Angajări fără număr”

Primarul a criticat și structura de personal a companiei.

Potrivit acestuia, STB are aproximativ 10.000 de angajați, dintre care aproape jumătate reprezintă personal-suport.

El a acuzat existența unor angajări politice și lipsa digitalizării proceselor interne, afirmând că multe operațiuni sunt încă realizate pe hârtie, ceea ce îngreunează controlul costurilor și eficiența companiei.

STB, cel mai ineficient operator de transport din țară

În prezentarea susținută luni, Ciucu a comparat indicatorii STB cu cei ai altor mari orașe.

Potrivit datelor prezentate:

• tarifele plătite de călători acoperă doar aproximativ 17% din costurile companiei, față de 30% la Varșovia și 37% la Paris;
• costul mediu pe kilometru este de 16,69 lei, cu aproximativ 25-27% peste nivelul din Cluj-Napoca;
• fiecare kilometru parcurs de un tramvai în București costă 27,4 lei, comparativ cu aproximativ 19,5 lei la Cluj și 19,6 lei la Oradea.

„Singura soluție este insolvența”

În finalul conferinței, Ciucu a cerut conducerii STB și Consiliului de Administrație să convoace de urgență o ședință și să solicite intrarea companiei în insolvență.

Potrivit acestuia, insolvența ar permite înghețarea penalităților, renegocierea contractelor păguboase, reorganizarea companiei și protejarea salariilor angajaților, fără întreruperea activității zilnice.

„Doar așa putem salva compania. Dacă nu intră în insolvență, STB nu se va însănătoși”, a declarat edilul.

Primarul a insistat că intrarea STB în insolvență nu ar afecta circulația mijloacelor de transport în comun și nici plata salariilor angajaților, întrucât serviciul public trebuie asigurat în continuare potrivit legii.

STB este organizată ca societate pe acțiuni și este administrată de un Consiliu de Administrație (CA), care stabilește direcțiile de management și supraveghează activitatea companiei, în timp ce conducerea executivă este asigurată de directorul general. Acționarul majoritar este Municipiul București, reprezentat prin Adunarea Generală a Acționarilor (AGA), care ia deciziile strategice privind compania, inclusiv numirea membrilor Consiliului de Administrație. În cadrul conferinței, Ciucu a afirmat că are rezerve cu privire la modul în care sunt organizate procedurile de selecție pentru conducerea companiei, susținând că acestea nu sunt suficient de transparente și că influența politică a afectat guvernanța STB.

Cererea de deschidere a procedurii de insolvență este formulată de societate, prin reprezentanții săi legali, în baza unei decizii adoptate potrivit regulilor de guvernanță ale companiei. De aceea, primarul a făcut apel la directorul general și la Consiliul de Administrație al STB să convoace de urgență forurile statutare și să inițieze procedura.