G4Media.ro

Două asociații ale magistraților solicită noului Parlament reglementări urgente pentru deblocarea examenelor…

Două asociații ale magistraților solicită noului Parlament reglementări urgente pentru deblocarea examenelor de admitere în magistratură şi pentru amânarea completurilor de trei judecători în apel, introduse prin legile Justiției de pe vremea lui Dragnea

Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită noului Parlament al României reglementări urgente privind examenele de admitere în magistratură şi amânarea completurilor de trei judecători în apeluri.

Cele două asociații au explicat că, din cauza unei decizii a CCR, examenul de admitere în magistratură nu mai poate fi organizat până nu este reglementat printr-o lege. 2020 este primul an de după 1989 în care nu s-au mai organizat concursuri de admitere în magistratură, întrucât lipsește cadrul legislativ necesar organizării acestora, atarg atneția cele două asociații. La nivelul judecătoriilor din România sunt vacante un număr de 309 de posturi de judecător dintr-un total de 2320.

Prevederea potrivit căreia completurile de apel trebuie să fie alcătuite din 3 magistrați a fost introdusă de noile legi al Justiției de pe vremea lui Liviu Dragnea. Cele două asociații atrag atenția că instanțele se blochează din lipsa resurselor umane dacă această prevedere nu este, fie prorogată, fie abrogată.

Vezi mai jos comunicatul FJR și AIJ:

Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită noului Parlament al României reglementări urgente privind examenele de admitere în magistratură şi amânarea completurilor de trei judecători în apeluri

Apel către Parlamentul României

Ținând seama de împrejurările dificile cu care sistemul judiciar din România se confruntă, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Parlamentului României următoarele:

1. Înscrierea pe ordinea de zi a celei mai apropiate ședințe a Senatului a Proiectului de Lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură, înregistrat la Camera Deputaților ca PL-x nr. 567/2020, pentru a se putea organiza cât mai urgent examenele de admitere în magistratură. De asemenea, este necesară modificarea perioadei de aplicare a Legii pentru anii 2021-2022, pentru a asigura suficient timp pentru dezbaterea în Parlament a proiectului de modificare a Legii nr.303/2004.

În susținerea acestei solicitări, vă aducem la cunoștință faptul că, prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, Curtea Constituțională a României a constatat că dispozițiile art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt neconstituționale, astfel încât examenul de admitere în magistratură nu mai poate fi organizat până nu este reglementat printr-o lege.

În acest context, anul 2020 este primul an de după 1989 în care nu s-au mai organizat concursuri de admitere în magistratură, întrucât lipsește cadrul legislativ necesar organizării acestora.

La data de 28.09.2020, a fost declanșantă dezbaterea Proiectului de lege menţionat, fiind desfăşurată procedura de urgență pentru adoptare, dar în zilele de şedinţă a Senatului când dezbaterea proiectului a fost pe ordinea de zi, nu s-a întrunit cvorumul necesar desfăşurării şedinţelor.

În prezent, la nivelul judecătoriilor din România sunt vacante un număr de 309 de posturi de judecător dintr-un total de 2320 de locuri conform listelor de locuri vacante publicate la 01.12.2020 pe site-ul CSM (13%), însă situația reală este și mai gravă, întrucât în aceste liste nu este inclus numărul de posturi care figurează în schemă ca ocupate, dar în realitate sunt neocupate, judecătorii respectivi fiind în concedii pentru creșterea copiilor, delegați la instanțele superioare, detașați la diverse instituții sau suspendați temporar din funcție. Raportat la aceste date, în concret, situația posturilor efectiv neocupate la nivelul judecătoriilor se apropie de 20%, aspect care afectează desfășurarea activității magistraților și care poate avea consecințe asupra calității actului de justiție.

2. Un demers de o urgență deosebită cel puțin pentru amânarea intrării în vigoare a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători, la 01.01.2021.

În susținerea acestei solicitări, vă aducem la cunoștință faptul că, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 207/2018, apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel, iar aceste dispoziții sunt aplicabile cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după data de 01.01.2021, conform art. VI din OUG nr. 92/2018.

Or, ținând cont de faptul că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, aspect care nu s-a modificat de la momentul la care a fost emisă OUG nr. 92/2018, ci din contră, s-a agravat raportat și la faptul că în anul 2020 nu s-a desfășurat un examen de admitere în magistratură, iar deficitul de judecători de la nivelul judecătoriilor a afectat și situația instanțelor superioare (fiecare instanță de nivel inferior fiind bazinul de recrutare pentru instanța de nivel superior) și luând în considerare faptul că aplicarea dispozițiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, impune un număr mai mare de judecători la nivelul instanțelor superioare, vă solicităm să aveți în vedere faptul că intrarea în vigoare a acestor dispoziții la 01.01.2021 este de natură să pună în dificultate funcționarea sistemului judiciar în ansamblu, să afecteze funcționarea normală a instanțelor judecătorești și să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecințe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil, așa cum a constatat și Comisia de la Veneția.

Se cunoaşte că subdimensionarea schemelor instanțelor superioare este cauzată și de faptul că ulterior pronunțării de către Curtea Constituțională a României a Deciziei nr. 454/2020, prin care s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară Legii nr. 242/2018, și în art. 60 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr. 242/2018, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor, precum și art. 60 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr. 242/2018, sunt neconstituționale, Parlamentul României nu a procedat la completarea legislației privind transferul judecătorilor în acord cu Decizia Curții Constituționale. Or, în lipsa unor dispoziții legale, judecătorii cu grad de tribunal sau curte de apel care activează la judecătorii nu se pot transfera în acest moment la instanțele superioare, pentru a suplini deficitul de judecători.

În acest context şi în condițiile în care nu funcționează în acest moment un Guvern al României care să poată adopta o ordonanță de urgență, singura soluție pentru a evita intrarea în colaps a sistemului judiciar este o lege care să intre în vigoare anterior datei de 31.12.2020.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

Asociația Inițiativa pentru Justiție

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Eu aș spune ca să li se desființeze pensiile speciale și să se pensioneze ca toată lumea: la 65 de ani!!!!

  2. CERETI SI ASTA ICCJ

    Minută de practică neunitară. Este evaziune fiscală realizarea de venituri de către anumite persoane fizice din comercializarea de autoturisme second hand, în condițiile în care operaţiunile de revânzare sunt înregistrate în evidenţele organului fiscal

    Problema de drept: întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în cazul faptei constând în realizarea de venituri de către anumite persoane fizice din comercializarea de autoturisme second hand, în condițiile în care operaţiunile de revânzare sunt înregistrate în evidenţele organului fiscal (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova).

    Într-o opinie (majoritară), s-a apreciat că fapta nu este prevăzută de legea penală, arătându-se că nu se poate reţine că intimaţii persoane fizice au ascuns sursa impozabilă (operaţiunile comerciale de vânzare autoturisme), atâta timp cât organul fiscal a putut constata şi verifica operaţiunile comerciale efectuate, veniturile realizate şi sursa acestora, toate operaţiunile de revânzare fiind înregistrate în evidenţele organului fiscal (în acest sens, încheierea nr. 56/23 mai 2019, încheierea nr.59/30 mai 2019, încheierea nr.60/30 mai 2019, încheierea nr.68/6 iunie 2019, încheierea nr.69/6 iunie 2019, încheierea nr. 71/6 iunie 2019, încheierea nr. 81/19 iunie 2019, încheierea nr. 82/19 iunie 2019, încheierea nr. 87/26 iunie 2019, încheierea nr. 89/26 iunie 2019 și încheierea nr. 116/10 septembrie 2019, toate pronunţate de Tribunalul Gorj).

    Într-o altă orientare (minoritară),s-a apreciat că este necesar ca procurorul să se pronunţe cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005, arătându-se că persoanele fizice aveau obligaţia de a se înregistra în registrul comerţului şi a obţine autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii ca persoane fizice autorizate, respectiv întreprinzători persoane fizice conform O.U.G.nr. 44/2008 şi apoi să se înregistreze la ANAF pentru a fi identificate prin codul de înregistrare fiscală (în acest sens, încheierea nr. 78/18 iunie 2019, încheierea nr. 79/18 iunie 2019, încheierea nr. 95/1 iulie 2019 și încheierea nr. 96/1 iulie 2019, toate pronunţate de Tribunalul Gorj).

    Problema a fost discutată în cadrul Întâlnirii comune a președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel cu procurorii șefi secție urmărire penală de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, structurilor specializate DNA și DIICOT și al parchetelor de pe lângă curțile de apeldin data de 18 mai 2018, stabilindu-se, în unanimitate, că este relevantă practica de speță a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală (Deciziile nr. 3907/28.11.2012, nr. 174/2014 şi nr. 1453/2014 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție –Secția penală).

    Astfel, referitor la existența evaziunii fiscale în ipoteze de tipul celor de mai sus, instanța supremă a decis că infracţiunea prevăzută art. 9 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 241/2005 are ca situaţie premisă existenţa unei obligaţii legale de a plăti taxe sau impozite pentru anumite activităţi prestate sau bunuri deţinute. Omisiunea plăţii unei taxe legal datorate nu constituie infracţiunea de evaziune fiscală, dacă bunul sau sursa impozabilă nu au fost ascunse. În acest caz, ia naștere pentru cel care nu a efectuat plata doar obligaţia de plată a taxei respective, nu și răspunderea penală. Atunci când o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, evaziunea fiscală există doar dacă bunul sau sursa impozabilă au fost ascunse, nu și atunci când autorităţile fiscale cunoșteau sursa impozabilă.

    Prin bun sau sursă impozabilă sau taxabilă se înţeleg toate veniturile și bunurile impozabile sau taxabile. Prin ascunderea bunuluise are în vedere ascunderea bunului atât în sens fizic, cât și juridic. În ceea ce privește nedeclararea veniturilor unei persoane fizice trebuie făcută distincţia între veniturile pentru care există atât obligaţia declarării, cât și aceea a evidenţierii și veniturile pentru care există doar obligaţia declarării.

    Pentru veniturile pentru care există atât obligaţia evidenţierii, cât și obligaţia declarării, în cazul nedeclarării acestora vor putea fi îndeplinite doar elementele constitutive ale infracţiunii reglementată în art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005, fără a se putea reţine un concurs de infracţiuni între infracţiunea prevăzută în art. 9 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 241/2005 și infracţiunea prevăzută în art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005. Dacă veniturile au fost evidenţiate în actele contabile sau în alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, atunci nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 9 alin. 1 lit. a) din lege, deoarece nu se poate spune că s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile în condiţiile în care organele fiscale pot lua cunoștinţă de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului. Fapta nu poate fi încadrată nici în art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr.241/2005, și anume în omisiunea evidenţierii, deoarece veniturile au fost evidenţiate, doar că acestea nu au fost declarate.

    În cazul veniturilor pentru care există doar obligaţia declarării, dacă nu au fost declarate, vom fi în prezenţa infracţiunii prevăzută în art. 9 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 241/2005.

    Prin urmare, în măsura în care organul fiscal a putut constata şi verifica operaţiunile comerciale efectuate, veniturile realizate şi sursa acestora, pentru a se stabili cuantumul şi felul obligaţiilor fiscale, determinarea acestora este o problemă de natură fiscală, nu penală. Ascunderea bunului sau a sursei impozabile, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, presupune ca bunul sau sursa impozabilă să nu fie cunoscute autorităţilor fiscale, fie prin ascunderea fizică sau juridică a acestora (ascunderea actelor reale la care se referă acestea, acte false, fictive cu privire la aceste bunuri), fie prin ascunderea lor scriptică (înregistrarea sub alte denumiri). Nerespectarea obligației persoanelor fizice de a se înregistra în registrul comerţului şi a obţine autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii ca persoane fizice autorizate, respectiv întreprinzători persoane fizice, nu determină încadrarea faptei ca evaziune fiscală, câtă vreme ascunderea, ca element material al acestei infracțiuni, vizează sursa impozabilă/taxabilă.

    În unanimitate a fost agreată opinia INM.S-a propus discutarea problemei la întâlnirea comună cu președinții secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel.

    Notă: Materialul a fost selectat din minuta întâlnirii procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (București, 9-10 martie 2020), întocmit de procuror dr. Irina Ioana Kuglay, formator INM procuror Corneliu Iftim, formator INM.

    SURSA jURIDICE

  3. Atunci când o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de T.V.A., evaziunea fiscală există doar dacă bunul sau sursa impozabilă au fost ascunse, nu și atunci când autoritățile fiscale cunoșteau sursa impozabilă. Astfel, fapta inculpatului care a efectuat acte de comerț în nume propriu, fără a se înregistra la organele fiscale și fără a declara veniturile realizate din comercializarea autoturismelor rulate pe care la rândul său le achiziționase de la diverse persoane în scopul revânzării, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, în condițiile în care contractele privind vânzările și cele privind achiziționarea de autoturisme au fost luate în evidență la primărie, fiind calculate și achitate impozitele aferente acestor bunuri, astfel că nu se poate aprecia ca inculpatul a ascuns bunul impozabil sau sursa impozabilă.

    • iN REALITATE ANAF,PROCURORII,ICCJ NU CITEESC LEGEA FISCALA SI CONDAMNA OAMENI NEVINOVATI

      ARTICOLUL 219

      Contraventii

      (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:

      a) nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor de inregistrare fiscala sau de mentiuni;

      b) neindeplinirea la termen a obligatiilor de declarare prevazute de lege, a bunurilor si veniturilor impozabile sau, dupa caz, a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume;

      b1) nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor recapitulative reglementate la titlul VI din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

      b2) corectarea declaratiilor fiscale depuse la 3 termene de declarare din cadrul unui an fiscal sau consecutive, in sensul majorarii obligatiilor de plata datorate;

      b3) declararea, din eroare, de sume de plata, reprezentand obligatii fiscale la bugetele administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai mici decat cele datorate si care astfel ar intra sub incidenta prevederilor art. 114 alin. (8) privind acordarea bonificatiei;

      c) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 56 si art. 57 alin. (2);

      d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 105 alin. (8);

      e) neducerea la indeplinire a masurilor stabilite potrivit art. 79 alin. (2), art. 80 alin. (4) si art. 105 alin. (9);

      f) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 53;
      g) nerespectarea obligatiei inscrierii codului de identificare fiscala pe documente, potrivit art. 73;

      h) nerespectarea de catre platitorii de salarii si venituri asimilate salariilor a obligatiilor privind completarea si pastrarea fiselor fiscale;

      i) neindeplinirea obligatiilor privind transmiterea la organul fiscal competent sau, dupa caz, la terte persoane a formularelor si documentelor prevazute de legea fiscala, altele decat declaratiile fiscale si declaratiile de inregistrare fiscala sau de mentiuni;

      j) nerespectarea de catre banci a obligatiilor privind furnizarea informatiilor si a obligatiilor de decontare prevazute de prezentul cod;

      k) nerespectarea obligatiilor ce-i revin tertului poprit, potrivit prezentului cod;

      l) nerespectarea obligatiei de comunicare prevazute la art. 154 alin. (9);

      m) refuzul debitorului supus executarii silite de a preda bunurile organului de executare spre a fi sechestrate sau de a le pune la dispozitie acestuia pentru a fi identificate si evaluate;

      n) refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor, contributiilor datorate bugetului general consolidat, in vederea stabilirii realitatii declaratiei fiscale;

      o) neretinerea, potrivit legii, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa;

      p) retinerea si nevarsarea in totalitate, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni;

      r) refuzul de a indeplini obligatia prevazuta la art. 52 alin. (1).

      (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza astfel:

      a) cu amenda de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. c);

      b) cu amenda de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 5.000 lei la 7.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptei prevazute la alin. (1) lit. d);

      c) cu amenda de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptei prevazute la alin. (1) lit. e) si f);

      d) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. a), b), g)-m);

      d1) cu amenda intre 4% si 5% din sumele reprezentand diferente declarate in plus, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. b2);

      d2) cu amenda intre 4% si 5% din sumele reprezentand diferentele constatate ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. b3);

      e) cu amenda de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. n)-r), daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt de pana la 50.000 lei inclusiv;

      f) cu amenda de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. n)-r), daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt cuprinse intre 50.000 lei si 100.000 lei inclusiv;

      g) cu amenda de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, in cazul savarsirii faptelor prevazute la alin. (1) lit. n)-r), daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt mai mari de 100.000 lei;

      h) cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, in cazul savarsirii faptei prevazute la alin. (1) lit. b1).

      (3) In cazul persoanelor fizice nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor de venit constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10 lei la 100 lei.

      (4) In cazul asocierilor si al altor entitati fara personalitate juridica, contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda prevazuta pentru persoanele fizice.

      (5) Nedepunerea la termen a declaratiilor fiscale pentru obligatiile datorate bugetelor locale se sanctioneaza potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

      (6) Sumele incasate in conditiile prezentului titlu se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale, dupa caz.

  4. jurisprudență relevantă a ICCJ – decizia nr. 3907/2012 și 3203/2013 ale Secției Penale

    AZI iccj uita de jurisprudenta si respinge recurs in casatie 2020

    NOI VA PLATIM SALARIILE SI PENSIILE!!!!!!

  5. Cand aveti de gand sa opriti macelul ASUPRA OAMENILOR NEVINOVATI.
    jigodiilor speciale care sunteti.

  6. Din nefericire Institutiile statului fac abuz de putere si condamna oameni nevinovati in baza unor sesizari nelegale.
    Omul de rand e condamnat de Tortionari Publici de tipul Anaf,Parchete,judecatori.

    Exista un Dumnezeu si intr-o zi veti plati.

  7. S-au activat trolii mafiei care nu mai pot de grija infractotilor si hotilor cica condamnati pe nedrept în baza unor probe nelegale.sictir ma retardatilor fara creier, Ba jigodiilor comuniste asa e în întreaga lume-justitia colaboreaza si in America cu CIA, FBI si alte servicii si institutii pt a descoperi pe cei care incalca legea pt a fi trasi la raspundere,pt ce ar mai plati poporul serviciile secrete? Ce justificare ar mai avea? Nu trebuie serviciile sa îi descopere pe talhari si devalizatori si sa colaboreze cu justitia pt a fi trasi la raspundere hotii si jefuitorii tarii? Sau trebuie sa le tina de sase cand fura cum au fost obisnuiti de 30 de ani încoace ma buhailor comunistoizi ce sunteti?numai în bostanul vostru de cretini aveti impresia ca sunt condamnati pe baza unor probe nelegale,tara asta s-a furat singura? Unde sunt banii ma nimicurilor hapsane si corupte? Au disparut in neant?de ce avem atarea datorii? De ce majoritatea romanilor teaiesc in saracie lucie cu salarii si pensii de nimic in timp ce borfasii si infractorii se bucura de pensii speciale si de alte multe privilegii si beneficii nemeritate pt care nu au contribuit cu nimic, dupa ce au jefuit si devalizat tara 30 de ani mai vor si beneficii si speciale din banii romanilor?tara asta a fost vanduta si jefuita bucata cu bucata si voi v-ati gasit sa latrati si sa zbierati ca sunt nevinovati ma excrocilor nesimtiti ce sunteti?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.