Home » Analize » Doru Căstăian, despre învățarea de profunzime și cea de suprafață: Dragi părinți, nu vă amăgiți că manipularea unei tablete înseamnă precocitate. Faceți-vă timp să discutați cu copiii, să le răspundeți serios la întrebări

Doru Căstăian, despre învățarea de profunzime și cea de suprafață: Dragi părinți, nu vă amăgiți că manipularea unei tablete înseamnă precocitate. Faceți-vă timp să discutați cu copiii, să le răspundeți serios la întrebări

Doru Căstăian, despre învățarea de profunzime și cea de suprafață: Dragi părinți, nu vă amăgiți că manipularea unei tablete înseamnă precocitate. Faceți-vă timp să discutați cu copiii, să le răspundeți serios la întrebări
Ascultă articolul

Învățarea superficială este învățarea care “se adresează procesării de nivel inferior (de pildă, memorarea și reamintirea unor factori, acceptarea pasivă a unor informații, ignorarea tiparelor sau cauzalităților profunde) care nu durează, stimulată adesea doar de motivație externă. De pildă, să înveți strict pentru a trece un examen atrage uitarea conținuturilor după data acelui examen”, a explicat pentru Edupedu.ro profesorul Doru Căstăian.

- articolul continuă mai jos -

Într-un interviu acordat Edupedu.ro, profesorul de Filosofie de la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați a avertizat că este foarte important de reținut că “învățarea superficială pregăteşte, anunță şi condiționează învățarea de profunzime, nu trebuie înțeles că ea e de nedorit sau de evitat”.

Rep: Care este diferența între învățarea superficială și cea de profunzime?
Doru Căstăian: Există de fapt mai multe tipuri de învățare. Învățarea de suprafață se referă în primul rând la acumularea de cunoștințe care privesc fie lumea, fie tiparele funcționale ale acesteia. Nu este o învățare pasivă, cum se spune adesea, pentru că nu există o învățare care să nu fie activă fie şi la un nivel inferior. Dacă ascult semiatent o listă de informații care mi se recită voi constata că există o variație a interesului şi a reacțiilor în funcție de originalitatea şi caracterul neaşteptat al informației: nu reacţionez deloc dacă aud că Budapesta este capitala Ungariei, reacționez moderat dacă aud că Londra e capitala Franței (reacționez la eroare) şi reacționez energic dacă aud că în blocul vecin a avut loc o crimă. Asta arată că orice informație primită este evaluată întâi la un nivel inferior, confruntată cu ansamblul informațiilor deja acceptate. De aceea, este greşit să spui că elevii nu trebuie să memoreze informații.

Memorarea are rolul ei şi pregăteşte învățarea de profunzime, fără ea nu există învățare de profunzime. Reproşul corect pentru profesori nu este că cer memorare, ci că, adesea, cer doar asta. Asta nu este o problemă doar a profesorilor români, este o problemă a profesorilor din toată lumea, doar că la noi nu este cunoscută şi abordată ca problemă.

 

Foto: www.proiectulmerito.ro

 

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole