Dorada, aclimatizată pentru acvacultură în Marea Neagră / Câteva sute de exemplare de puiet din Mediterana, aduse la Constanța pentru a testa dacă se adaptează

După ce proiectul de adaptare a păstrăvului la apă sărată a avut succes, cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța au adus dorada.

„Toate preocupările noastre de acvacultură țintesc să diversifice paleta de specii care pot fi crescute la litoralul nostru. Încercăm să sprijinim potențialii investitori. Am făcut în trecut și testări pe alte specii. Pe păstrăv, spre exemplu, și rezultatele au fost foarte încurajatoare. Am constatat că această specie poate fi crescută în cuști, în mare, în timpul sezonului rece. Și având în vedere acest lucru, ne-a venit o idee de a suplimenta cu o altă specie, care ar putea fi crescută în aceleași cuști pe timpul verii. Am făcut niște mici
investigații și cercetări care ar fi cea mai pretabilă specie. Ne-am gândit și la bibanul de mare. Poate îl vom testa și pe acesta. Vom mai testa și alte specii în viitor, dar anul acesta ne-am oprit la doradă”, a declarat dr. Magda Nenciu, cercetător ştiinţific, la Radio Constanța, potrivit Rador.

De unde ați achiziționat puietul de doradă?

„Am achiziționat exemplare dintr-o crescătorie din Italia. Peștii au trăit la o salinitate de 35 la mie, caracteristică pentru bazinul Mării Mediterane. Au fost transportați, i-am transferat într-un bazin cu o apă preparată, utilizând sare de mare pentru a mima exact salinitatea din crescătorie și i-am ținut în carantină de o săptămână. Au fost câteva sute de exemplare, puiet, în vârstă de două luni, cântărind undeva între 5 și 7 grame, cam așa”, a mai precizat dr. Magda Nenciu.

Nici în carantină și nici ulterior nu ați avut mortalitate?

„Nu, absolut nicio mortalitate nu s-a înregistrat. În perioada de carantină, peștii s-au adaptat treptat, au început să mănânce. Este un indicator că nivelul de stres a scăzut și ideea experimentului este să testăm modul în care se comportă atunci când transferăm în apa Mării Negre direct, fără a face acest lucru gradual. De ce? Pentru că, dacă ne gândim că un investitor achiziționează un lot de sute de mii de exemplare și le transportă pentru a le introduce în cuşcă, că nu are nici timp, nici logistica necesară pentru a face acest transfer gradual.”

Până acum, dorada se simte bine la o salinitate de 13-14, cât are Marea Neagră, dar testarea continuă până la salinitate de 10 pentru a vedea până unde se pot amplasa cuștile la nord, în Marea Neagră.