DOCUMENTE Institutul Elie Wiesel, despre divizia din care făcea parte veteranul decorat de Nicușor Dan, extrase din arhivă: ”Soldații intervin promt și deschid focul asupra jidanilor”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” (INSHR-EW) a făcut mai multe precizări, printr-un comunicat de presă de joi, despre divizia din care făcea parte veteranul Vasile Banu, singurul decorat de președintele Nicușor Dan de Ziua Națională a României, la 1 Decembrie.

G4Media a arătat într-un interviu criticile istoricilor Dennis Deletant, Grant T. Harward și Cosmin Popa referitoare la decizia președintelui care nu a vorbit despre întreg contextul istoric în care armata română a ”eliberat Basarabia” în 1941 luptând alături de naziști pe frontul de est al celui de-Al Doilea Război Mondial.

Ce spune Institutul Elie Wiesel:

”Rezultatele unei căutări succinte în arhiva Institutului „Elie Wiesel” despre Regimentul din care a făcut parte Vasile Banu recent decorat de președintele României.

Nu știm dacă președintele României a fost informat despre această componentă a participării Regimentului 89 Infanterie pe Frontul de Est. Din respect pentru memoria victimelor Holocaustului și ca expresie a responsabilității civice, facem cunoscute aceste documente societății românești. Iată ce am găsit:

• Regimentul 89 Infanterie din Divizia 13 Infanterie, la momentul declanșării războiului, era concentrat în zona de nord a județului Vaslui. În drumul către front, în seara de 28 iunie 1941, un batalion al acestuia traversează orașul Iași. Documente ale regimentului consemnează că asupra trupei s-au tras focuri de armă „de către jidani și comuniști notorii”, iar soldații intervin promt și „deschid focul asupra jidanilor”. Documentul reia versiunea oficială a regimului Antonescu despre Pogromului de la Iași în care violențele asupra evreilor din Iași sunt rezultatul presupuselor provocări și amenințări ale populației evreiești. Întâmplarea descrisă de regiment este diferită de prezentarea pe care o face prefectul județului Iași acestui episod: „Nu s-a putut prinde nici un individ în flagrant delict. Se crede că focurile de armă sunt opera unor indivizi organizați care urmăresc să producă panică atât printre unitățile germane și române, cât și în sânul populației orașului […] După indiciile obținute până în prezent, se constată că se caută de către anumiți indivizi să arunce vina asupra evreilor din oraș cu scopul de a ațâța atât armata germană și română precum și populația creștină contra evreilor, pentru a da loc la uciderea în masă a acestora.”
• La 30 iunie 1941, un medic al Regimentului 89 Infanterie se găsea în Iași și se revolta la vederea unei scene când un soldat român, care reținuse un grup de evrei, este dezarmat de către un agent de stradă al poliției din Iași. Medicul consideră că polițistul îi apără pe evrei și raportează acest episod superiorilor săi.
• Regimentul 89 a trecut Prutul, în Basarabia, la 1 iulie 1941. La 10 iulie 1941, registrul de prizonieri și suspecți al Diviziei 13 Infanterie (Marea Unitate de care aparținea Regimentul 89) consemnează că regimentul a arestat aproximativ 100 de persoane. Majoritatea sunt femei și copii, aceștia având nume tradiționale evreiești. Pe 13 iulie 1941, același registru arată că Regimentul a continuat să facă arestări de „suspecți evrei”, mențiune explicită.
• Practica arestării evreilor continuă și după ce avansează dincolo de Nistru. În 29 iulie 1941 Regimentul 89 Infanterie trimite Serviciului Pretoral al Diviziei 13 pe Șmil Barbaraș cu soția și patru copii, precum și pe Moșke Igman cu soția și doi copii. În aceeași zi, alți 21 de evrei, majoritatea femei și copii, sunt trimiși de Regiment la Serviciul Pretoral pentru cercerare. În schimb, civilii ucrainieni au parte de un tratament mai omenos. În 30 iulie 1941 Regimentul trimite la trenul regimentar, care se afla în spatele zonei de operații, un grup de ucraineni. Ordinul precizează că aceștia urmează să fie hrăniți de sătenii localității unde se găsea trenul regimentar.
• La 10 octombrie 1941 confesorul Regimentului 89 Infanterie, preotul Valeriu Beleuță, fost membru al Mișcării Legionare, originar din comuna Mândra de lângă Făgăraș, unul dintre cei mai activi clerici ortodocși care au militat pentru Mișcarea Legionară în zona Sibiu – Brașov, scrie o dare de seamă despre activitatea sa pastorală în cadrul Regimentului 89 Infanterie. Acesta menționează că a explicat soldaților regimentului care este scopul războiului purtat: „Poporul rusesc este o unealtă oarbă în mâinile progeniturilor lui Iuda Trădătorul, care unelteau [la] distrugerea familiei, proprietății și statelor creștine și naționale”.

Galeria foto completă poate fi văzută aici.

știre în curs de actualizare

Context. Ce n-a spus Nicușor Dan despre Armata română pe frontul de Est

În primul rând, atunci când a invitat românii să ”se plece cu respect” în fața veteranului de la Cotul Donului, președintele Nicușor Dan nu a amintit și de masacrele comise de Armata română, din care veteranul decorat făcea parte, în 1941, pe frontul de Est, împotriva evreilor.

Apoi, Nicușor Dan vorbește despre o luptă ”de eliberare a Basarabiei” și de ”idealuri de libertate” ori de ”generația de eroi care au scris cu sângele lor destinul țării noastre”, dar nu spune că România fusese dezmembrată cu un an înainte, iar Basarabia pierdută în 1940 tocmai din cauza Germaniei naziste, aliată cu URSS în acel moment, dar alături de care România a luptat în 1941.

În fapt, intrarea trupelor României în URSS, în 1941, are loc la ordinul mareșalului Ion Antonescu, aliat al Germaniei naziste, după ce Hitler a rupt pactul de neagresiune pe care îl încheiase cu Stalin la 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov). Apoi, ceea ce Hitler căuta prin invazia URSS era ”lebensraum” (spațiul vital), unul dintre elementele cheie din doctrina rasială criminală reprezentată de nazismul lui Hitler.

Jurnalistul Petru Clej (ex-BBC, în prezent colaborator G4Media și RFI), a documentat și scris pe larg despre masacrul de la Odesa, atunci când, într-un timp extrem de scurt (22-25 octombrie), armata română a masacrat zeci de mii de evrei, dar aceste crime în masă sunt mult mai puțin cunoscute decât alte atrocități comise de naziști în războiul din URSS. Citește aici pe larg despre masacrele comise de români împotriva evreilor din Odesa, în 1941.

Vezi Galeria foto 5 Imagini