Dispută la nivel înalt: Curtea de Justiție a UE dă replica pentru Curtea Constituțională a Germaniei în chestiunea independenței Băncii Centrale Europene

Curtea de Justiție a UE a emis vineri un punct de vedere față de decizia fără precedent Curții Constituționale a Germaniei, care ceruse BCE să-și justifice politica de cumpărare a datoriilor țărilor membre. În reacția sa, instanța supremă a Uniunii Europene arată că ”pentru a asigura o aplicare uniformă a dreptului Uniunii, numai Curtea de Justiție, creată în acest scop de statele membre, este competentă să constate că un act al unei instituții a Uniunii este contrar dreptului Uniunii”.

Cu alte cuvinte, Curtea de Justiție a UE își reafirmă competența în ceea ce privește interpretarea și aplicarea dreptului comunitar, arătând în plus că ”la fel ca celelalte autorități ale statelor membre, instanțele naționale sunt obligate să asigure efectul deplin al dreptului Uniunii”.

Reamintim că Curtea Constituțională a Germaniei a dat BCE, dar și Băncii Centrale germane (Bundesbank), trei luni, timp în care vor trebui să se pregătească să explice în ce fel obligațiunile europene (eurobonds) sunt legale, iar emiterea lor respectă separarea instituțiilor și nu face BCE dependentă de sfera politicului. Argumentul euroscepticilor aflați la originea plângerii este acela că BCE nu poate deține mai mult de o treime din datoria țărilor membre în UE.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Libération, publicație franceză preluată de Europa Liberă, a scris despre un verdict de o brutalitate nemaivăzută. Este prima oară că are loc o asemenea ciocnire instituțională frontală, dar ea vizează esența însăși a UE: este vorba de independența Băncii Centrale Europene (BCE) și de faptul că dreptul comunitar primează, tehnic, asupra dreptului național. CEJ decisese în 2018, tot la cererea insistentă a judecătorilor germani, că ceea ce face BCE, care e independentă de intervenția guvernelor, este conform dreptului UE. Decizia a fost acceptată de toate țările membre, mai puțin de Germania. Acum, aceiași judecători germani contestă acest lucru sau, cel puțin, cer explicații, dar asta pune în pericol fundațiile UE și viitorul monedei comune, euro.

La München, Süddeutsche Zeitung numește asta un verdict existențial, dar este de acord că judecătorii Curții Constituționale au făcut bine să acorde acest răgaz și să caute să vadă dacă nu cumva economicul se amestecă cu politicul. În schimb, cum o explică în Italia Corriere della Sera, verdictul tribunalului german pune în pericol întregul echilibru instituțional care le permitea statelor să întrevadă ieșirea din criză așteptând să poată beneficia de o ușurare a jugului financiar.

El Pais, în Spania, amintește de altfel că programul de cumpărare a datoriilor țărilor din zona euro a fost inițiat de un italian, de către precedentul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

Comunicatul integral al CJUE:

Direcția comunicare a Curții de Justiție a Uniunii Europene a primit numeroase întrebări referitoare la hotărârea pronunțată de Curtea Constituțională germană la 5 mai 2020 cu privire la programul PSPP al Băncii Centrale Europene (BCE).

Serviciile instituției nu comentează niciodată o hotărâre a unei instanțe naționale.

La modul general, se amintește că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție, o hotărâre pronunțată cu titlu preliminar de Curte obligă instanța națională în ceea ce privește soluționarea litigiului principal. Pentru a asigura o aplicare uniformă a dreptului Uniunii, numai Curtea de Justiție, creată în acest scop de statele membre, este competentă să constate că un act al unei instituții a Uniunii este contrar dreptului Uniunii. Astfel, divergențele dintre instanțele statelor membre cu privire la validitatea unor asemenea acte ar fi de natură să compromită unitatea ordinii juridice a Uniunii și să aducă atingere securității juridice. La fel ca celelalte autorități ale statelor membre, instanțele naționale sunt obligate să asigure efectul deplin al dreptului Uniunii. Doar astfel poate fi asigurată egalitatea statelor membre în Uniunea creată de acestea. Instituția se va abține de la orice altă comunicare pe această temă.

Foto: Curtea de Justiție a UE