Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
„Din nefericire, în România nu există o strategie sau politică publică educațională de sincronizare a conținuturilor educaționale”, problemă care trebuie rezolvată de cei care se ocupă de programele școlare, a declarat, pentru Edupedu.ro, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian.
Contactat de Edupedu.ro, Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, a arătat că „Nichifor Crainic s-a propus ca subiect de rezervă la proba de limba română. Deci Nichifor Crainic figurează într-un manual de liceu. Opinia mea este că, din nefericire, în România nu există o strategie sau politică publică educațională de sincronizare a conținuturilor manualelor”.
Edupedu.ro a semnalat, miercuri, că Nichifor Crainic, ministru al Propagandei în regimul Ion Antonescu, a fost introdus în subiectele de Bacalaureat la Limba română – varianta de rezervă, la examenul din 10 iunie.
Tot miercuri, Edupedu.ro a semnalat „paradoxul Nichifor Crainic în liceul românesc”, anume că noul manual privind Holocaustul îl portretizează pe acesta ca ideolog al extremei drepte, în timp ce manualele de limba română încă folosite de elevii de clasa a XII-a omit activitatea sa legionară și antisemită și îl prezintă, cu o excepție, doar prin prisma apartenenței lui la curentele tradiționaliste din cultura și literatura epocii.
Nichifor Crainic și lucrarea sa „Sensul tradiției” figurează în programa școlară pentru Limba și literatura română – clasa a XII-a, în vigoare din 2006, deci de acum aproape 20 de ani. El e inclus la conținuturile pentru „Curente culturale/literare: modernism vs. Tradiționalism” în periaoda interbelică.