Directorul Agenției Internaționale pentru Energie: „A bate la ușa Rusiei” ar însemna repetarea greșelilor din trecut. Relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei ar fi o „greșeală majoră”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești ar fi o „greșeală majoră” din partea țărilor europene, a avertizat șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, într-un interviu acordat Euronews, în contextul în care blocul se confruntă cu ramificațiile unui al doilea șoc energetic în patru ani. Directorul AIE afirmă că „a bate la ușa Rusiei” ar însemna repetarea greșelilor din trecut, chiar și în contextul în care UE este zguduită de un șoc al prețurilor provocat de blocarea Strâmtorii Ormuz. Agenția avertizează asupra „celei mai grave crize de securitate energetică din istorie”.

UE analizează măsuri pentru a atenua presiunile asupra prețurilor din statele membre, generate de criza din Strâmtoarea Ormuz – o rută vitală prin care trece o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol – după ce regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea în luna martie a anului trecut.

Tulburările din Orientul Mijlociu au contribuit la o creștere de 65% a prețurilor petrolului, conform estimărilor Comisiei Europene. În același timp, prețurile gazelor s-au dublat. Totuși, Bruxelles-ul a înlăturat orice speranță că sancțiunile asupra energiei rusești, chiar și prin intermediul țărilor terțe, ar putea fi atenuate.

Birol a susținut aceeași opinie, afirmând că „a bate la ușa Rusiei ar fi o greșeală majoră”, după ce AIE a publicat joi un raport important în care avertiza asupra „celei mai mari crize de securitate energetică cu care s-a confruntat vreodată lumea”.

„Europa a plătit pentru dependența sa excesivă în 2022. O dată, este o greșeală; a o face a doua oară, nu mai este o greșeală”, a declarat Birol. „Există multe alte opțiuni pe care Europa ar trebui să le ia în considerare, mai sigure din punct de vedere al politicilor energetice, externe și de apărare.”

La începutul acestei luni, Statele Unite au anunțat că vor prelungi cu 30 de zile derogarea de la sancțiuni privind petrolul rusesc transportat pe mare, sugerând că acest lucru ar scuti unele dintre cele mai sărace țări de costurile ridicate ale energiei. Regatul Unit a relaxat, de asemenea, restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusești rafinate în alte țări pentru a face față creșterii prețurilor și penuriei de aprovizionare, dar a insistat că aceasta nu reprezintă o derogare de la sancțiunile de bază.

UE a refuzat să relaxeze orice măsură, argumentând că finanțarea Moscovei prin energie, direct sau indirect, nu va face decât să contribuie la prelungirea războiului împotriva Ucrainei. Într-un interviu separat acordat Euronews, comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, a exclus orice derogare la orice nivel, calificând-o drept o decizie strategică din perspectiva securității.

Cu toate acestea, creșterea costurilor energiei alimentează tensiunile dintre statele membre. Săptămâna trecută, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a trimis o scrisoare Comisiei Europene în care afirma că criza energetică este la fel de importantă ca apărarea și că UE ar trebui să o trateze ca atare. Ea a solicitat, de asemenea, Bruxelles-ului să scutească măsurile energetice de regulile privind datoria și deficitul.

Lumea se confruntă cu „cea mai mare criză de securitate energetică din istorie”

Agenția Internațională pentru Energie a declarat joi că perturbările legate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși dislocările produse de criza petrolului din anii 1970 și a prevăzut un efort mai intens de diversificare a importurilor de energie.

În raportul său anual privind investițiile energetice mondiale, AIE estimează că investițiile energetice globale vor ajunge la 3,4 trilioane de dolari în acest an. Se preconizează că aproximativ 2,2 trilioane de dolari vor finanța rețelele, stocarea, combustibilii cu emisii reduse, energia nucleară, sursele regenerabile și electrificarea.

Aproximativ 1,2 trilioane de dolari vor fi alocați petrolului, gazelor naturale și cărbunelui.

Birol a afirmat că actuala criză va avea un impact de durată asupra Europei, subliniind legătura dintre securitatea economică și cea energetică. Pentru UE, primul șoc a venit odată cu criza gazelor rusești care a urmat invaziei Ucrainei, iar războiul din Iran a făcut ca revizuirea strategiei sale pe termen lung să fie și mai urgentă, întrucât agravează șocul prețurilor.

„Competitivitatea europeană și suveranitatea europeană vor depinde în mod decisiv de strategia sa energetică. În opinia mea, viitorul energetic al Europei este electrificarea și ar trebui să ne electrificăm economiile cât mai mult posibil”, a spus el, menționând că energia nucleară va fi necesară într-o fază de tranziție de la combustibilii fosili.

„Sunt un om al energiei. Vorbesc despre energie. Europa nu a făcut întotdeauna alegerile corecte și am comis multe greșeli. Acum trebuie să fim foarte clari și să luăm deciziile corecte în materie de energie. Acest lucru se află în centrul suveranității continentului”, a adăugat el.