Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Acoperirea noroasă a Pământului se diminuează într-un ritm rapid, intensificând încălzirea globală şi contribuind la temperaturi record la nivel mondial, conform unui studiu internaţional la care au participat cercetători australieni, transmite agenţia de știri Xinhua, citată de Agerpres.
Studiul, bazat pe date satelitare colectate timp de 24 de ani, a constatat că între 1,5 şi 3% dintre zonele cu nori de furtună din lume s-au micşorat în fiecare deceniu, o tendinţă determinată de schimbările climatice, pe măsură ce vânturile schimbătoare şi extinderea tropicelor împing sistemele de furtună spre poli, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Centrului de excelenţă pentru vremea secolului XXI din cadrul Consiliului Australian de Cercetare (ARC), de la Universitatea Monash din Melbourne.
Pământul absoarbe mai multă energie solară, în condiţiile în care există mai puţini nori care să o reflecte în spaţiu, amplificând astfel efectul de încălzire rezultat din emisiile de gaze cu efect de seră, conform studiului condus de Administraţia Naţională Aeronautică şi Spaţială (NASA) din Statele Unite, în colaborare cu cercetători australieni şi publicat în Geophysical Research Letters.
Reducerea acoperirii noroase este considerată în prezent principalul motiv pentru care Pământul absoarbe mai multă energie solară, noile cercetări confirmând că aceste schimbări se află deja la originea „încălzirii recente extraordinare”, după cum a declarat Christian Jakob, coautor al studiului şi director al centrului ARC.
„Este o piesă importantă în puzzle-ul înţelegerii încălzirii recente extraordinare pe care am observat-o şi un semnal de alarmă pentru acţiuni climatice urgente”, a declarat Jakob, adăugând că prezicerea cu exactitate a formării norilor şi a reflectării luminii solare este esenţială pentru anticiparea vitezei şi a amplorii încălzirii viitoare.
„Nu contează doar valorile medii pe termen lung, ci şi modul în care se schimbă condiţiile de la zi la zi şi de la sezon la sezon, pe care ne bazăm cu toţii”, a spus el.