G4Media.ro

Dezbatere la Bruxelles. Oficialii din Ținutul Secuiesc țintesc fondurile europene printr-un instrument…

Dezbatere la Bruxelles. Oficialii din Ținutul Secuiesc țintesc fondurile europene printr-un instrument destinat regiunilor, puțin utilizat în România

Un mecanism de finanțare relativ nou poate ajuta la dezvoltarea unor zone din România rămase în urmă din punct de vedere economic, cum sunt Valea Jiului, județele secuiești sau Munții Apuseni. Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) aduc decizia la nivelul comunităților locale, evitând birocrația tradițională a aparatului guvernamental central. În România, deocamdată, există o singură ITI, în Delta Dunării, care funcționează, cu rezultate modeste deocamdată, în vreme ce în state campioane la absorbție, precum Polonia, ele sunt la ordinea zilei.

În acest context, reprezentanții comunităților locale din Ținutul Secuiesc au organizat recent o dezbatere la Bruxelles cu privire la ITI, mecanism despre care cred că va ajuta la dezvoltarea microregiunilor rămase în urmă.

Discuția a fost organizată în marja „Săptămânii europene a regiunilor și orașelor”, un eveniment organizat de Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană, în perioada 7-10 octombrie.

Mesaje de la comunitățile locale

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, reședința județului Covasna, Antal Árpád-András, a criticat, de la bun început, regiunile de dezvoltare create în România în 1997, în vederea absorbției de fonduri europene. „Nu s-a ținut [atunci] cont de criterii geografice, etnice, de proporția urban-rural. Aceste regiuni nu îndeplinesc criteriile de coeziune și nu vom reuși să reducem [prin ele] decalajele dintre județele bogate și sărace”, a spus acesta, exemplificând cu un grafic, care arată creșterea disparităților dintre județele bogate și cele sărace ale României, în ultimii ani. „Traiul în București se îmbunătățește, în vreme alte județe rămân în urmă”, a subliniat Antal.

În aceste județe rămase în urmă, a mai spus edilul-șef din Sfântu Gheorghe, ITI ar trebui „țintit”, în perioada de programare 2021-2027, pentru a contracara ceea ce s-a întâmplat până acum, adică „o tendință care se îndreaptă spre polul opus coeziunii”. Pentru a combate această tendință, a remarcat europarlamentarul UDMR-PPE Iuliu Winkler, „trebuie să întărim capacitatea administrativă, să întărim cooperarea și să gândim «outside the box»”.

Senatorul UDMR Tánczos Barna a adăugat că România are o nevoie urgentă de a folosi instrumente personalizate de finanțare, așa cum este ITI. „Banii europeni nu trebuie să finanțeze creșterea discrepanțelor, cum am văzut că s-a întâmplat în ultimii ani, ci să ajute unele regiuni să le ajungă din urmă pe altele”, a remarcat acesta. În acest context, a mai spus Tánczos, acum este momentul oportun să se discute despre ITI, acesta fiind o „soluție locală, pentru probleme locale”.

ITI este folosit pe scară mare în țări ca Polonia, dar în România nu a fost creat decât un singur astfel de mecanism, pentru perioada de programare 2014-2020, în Delta Dunării. „Nu e acceptabil ca unele țări membre să îl folosească doar ca să bifeze și să-l folosească într-un singur loc, fără a se consulta în prealabil cu regiunile. Noi ce cerem: să existe o implicare activă a actorilor locali și regionali în elaborarea regulamentelor și alocarea resurselor”, a comentat președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly.

Covasna și Harghita, județe cu o largă majoritate maghiară, au fost permanent nemulțumite de arondarea la Regiunea de Dezvoltare Centru, al cărei sediu este la Alba Iulia, oraș situat la sute de kilometri de principalele centre urbane din județele Harghita și Covasna. Această nemulțumire nu a fost, însă, exprimată explicit de niciunul dintre vorbitori.

Ce spune guvernul

Din partea guvernului Dăncilă, explicațiile au fost date de secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Mihaela Toader. Aceasta a spus direct că, în acest moment, în care bugetul Uniunii Europene pentru 2021-20127 nu este finalizat, „nimeni nu știe ce se va întâmpla cu acest ITI, mai ales în zonele rurale, fiindcă depinde de [finanțările pentru] Politica Agricolă Comună, iar aceasta nu este deocamdată clară”. Ea a adăugat că ITI ar putea fi prins în bugetul pentru Obiectivul de Politică 5 al programării financiare pentru România, în perioada 2021-2027. Acest obiectiv se numește „O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale”. În acest moment, când negocierile între România și Comisia Europeană pentru următoarea alocare financiară nu sunt încă finalizate, OP 5 are prevăzută o finanțare de 1,02 miliarde de euro. Aceasta ar fi suma din care s-ar putea defalca sume mai mici către diverse microregiuni, prin ITI. „Ar putea fi însă prinse sume și de la alte Obiective de Politică”, a mai spus Toader.

Despre cum se vor aloca banii, secretarul de stat a explicat că nu se poate organiza un concurs național pentru alocările ITI, fiindcă acesta ar fi câștigat tot „de cei mai buni”, astfel că județele rămase în urmă vor rămâne tot în urmă. „Așa că acum suntem într-un proces de reflecție”, a conchis Mihaela Toader.

La sfârșitul lunii septembrie, ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu, declara, la rândul ei, că încă nu s-a stabilit o modalitate de calcul a sumelor ce revin fiecărei zone. „S-ar putea lua în calcul numărul de locuitori”, spunea Mînzatu.

Din Botoșani în Valea Jiului

Potrivit unor surse din Comisia Europeană, România a nominalizat până acum Valea Jiului ca urmând să fie „ținta” unui ITI. Dar de astfel de mecanisme de finanțare sunt interesate și alte zone, cum ar fi partea de nord a Moldovei. „Există mai mulți primari din județul Botoșani care intenționează să se asocieze pentru un astfel de instrument, în cadrul unei inițiative numite «Țara de Sus»”, a declarat directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei, la un briefing de presă prilejuit tot de Săptămâna regiunilor.

De ITI ar putea beneficia și microregiuni precum Țara Făgărașului sau Rucăr-Bran, din județul Brașov, a declarat la sfârșitul lunii septembrie ministrul fondurilor europene, Roxana Mânzat, la o prezentare pe această temă, desfășurată la Brașov.

Cum funcționează la noi

Pentru derularea unei Investiții Teritoriale Integrate, se realizează o strategie de dezvoltare pentru teritoriul în cauză, cu o listă de investiții prioritare din domenii variate, de la infrastructură rutieră, la centre medicale. Aceste proiecte beneficiază de alocări fără competiție și fără aprobări la nivel național. Singura ITI din România în perioada de programare 2014-2020 este Delta Dunării, teritoriu format din 38 de unități administrativ-teritoriale – cinci orașe și 33 comune – din județele Tulcea și Constanța. ITI Delta Dunării are la dispoziție un buget consistent, de peste 1,2 miliarde de euro din fonduri europene, adică aproximativ egal cu suma pe care o vor împărți în perioada 2021-2027 toate ITI, prin OP 5, dacă suma rămâne cea din momentul de față.

Surse din Comisia Europeană ne-au declarat că ITI Delta Dunării nu poate fi considerat în acest moment un succes. „Exemplul Deltei Dunării e unul prost. Absorbția e slabă, s-a mers greu cu aceste proiecte și au fost probleme de constituire a agenției care gestionează fondurile. Asta nu înseamnă însă că ideea în sine e rea, ci că gestionarea ei a fost proastă”, ne-au declarat sursele citate.

Potrivit Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, structura care gestionează ITI Delta Dunării, la începutul lunii octombrie, rata de absorbție prin ITI era de 12%, iar cea de contractare de 75,4%. La nivel național, procentele sunt de 27%, respectiv 83%. „Foarte multe apeluri au fost deschise foarte târziu, iar evaluările au durat foarte mult”, a explicat, Ilie Petre, președintele Asociației, citat de Agerpres.

Cum merge la alții

Polonia este un caz unde Investițiile Teritoriale Integrate sunt folosite cu succes, la nivel de Arii Urbane Funcționale (AUF), adică teritoriul format dintr-un oraș și zona economică din jur. Un caz de bune practici este cel al AUF Białystok, formată din orașul respectiv și nouă comune înconjurătoare. Prezent la Bruxelles, primarul din Białystok, Tadeusz Truskolaski, a arătat că, folosind ITI, în microregiunea pe care o reprezintă s-a reușit ameliorarea calității vieții locuitorilor, într-o regiune mai mare, Polonia de Est, care este printre cele mai sărace din Uniunea Europeană.

Urmarea directă este faptul că populația ariei urbane funcționale a crescut de la 411.500 de locuitori în 2012, la 419.500 de locuitori. S-au investit 19,4 milioane de euro în parcuri industriale, 23 de milioane în centre pentru educație vocațională, 45 de milioane de euro în sisteme de iluminat și transport public sustenabile etc. Totodată, ITI a fost punctul de plecare și pentru alte colaborări între cele zece localități. De exemplu, ele au cumpărat în comun energia electrică, lucru care a dus la o economie de 2,2 milioane de euro.

„Comunele din aria funcțională Białystok, prin colaborarea creată în implementarea ITI, au învățat să coopereze mai activ pentru dezvoltarea fiecărei localități și a întregii arii funcționale, absorbind fondurile europene mai eficient. Au început să coopereze rezolvându-și probleme împreună și nu – ca înainte – concurând pentru fondurile de dezvoltare”, a încheiat Tadeusz Truskolaski.

Foto: Antal Árpád, primarul municipiului Sfântu Gheorghe Foto: ©Uniunea Europeană – Philippe Buissin
Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene | Foto: ©Uniunea Europeană – Philippe Buissin

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. Nu deranjeaza ca cer ajutoare pentru zonele pe care le administreaza, dar deranjeaza ca le spuneti „Oficialii din Ținutul Secuiesc”, legitimandu-le zvarcolelile separatist-sovine.
    Nu mai preluati ce va spun ei ca sunt, spuneti-le ceea ce sunt in titulaturile lor oficiale: primari, sefi de consilii judetene, senatori s.a.m.d. – adica reprezentanti ai unor localitati si judete din Romania.

    • OAre si „oficialii de la Enel” sau din ”Ministerul X) sunt tot separatisti si sovini? Vezi si DEX-ul

    • alex: Enel este o companie, asa ca nu mi se pare nimic anormal sa spui „seful de la Enel” sau altcumva. Tinutul Secoiesc este insa o inventie geografica, inceputa de Moskva si perpetuata de BudaPesta.
      Daca oamenii respectivi ar fi vrut sa faca ceva pentru orasele pastorite de ei de aproape 40 de ani, ar fi facut. Sa te plangi ca n-ai bani si nu poti face nimic in conditiile in care doar tu ai condus zonele respective aduce tare mult a nesimtire. Si a prostie din partea votantilor.

      Cat despre „miticii din Bucuresti”, perpetuezi o idee falsa. „Miticii” de care vorbesti sunt din toate regiunile tarii, asa ca uita-te mai bine la ce fac alesii tai si dupa aia comenteaza ca baba-n tramvai.

      Ar trebui sa se pedepseasca defaimarea, dar norocul vostru cu Uzii Mereu, care au dezincriminat-o, ca altfel ati fi infundat puscariile.
      In Ungaria merge sa-l injuri pe Orban? Nu! Dar aici faceti spume la gura cand vorbiti de Romania! Si va plangeti ca sunteti discriminati cand ramaneti in libertate, sovinilor…

    • Anton: Oare Tara Barsei, Tara Oasului, Banatul, Oltenia, Dobrogea sunt tot inventii geografice incepute de la Moskva sau Budapesta? Oare zona Galati/Braila, respectiv oamenii de acolo nu ar merita un program de dezvoltare dedicata? Unde nu niste functionari de la Bucuresti decid ce si cum, ci oamenii care locuiesc acolo? Initiativa despre care vorbeste articolul ar simplifica, si la randul sau ar face mult mai transparenta si eficienta utilizarea fondurilor de dezvoltare, prin eliminarea unui nivel birocratic. Suntem atat de deamgoci, ca daca ideea nu vine din gura unui roman, atunci vorbim de tradare, separatism si etc. Principalii sustinatori si initiatori sunt primarii din Timisoara, Arad, Cluj – care au format alianta de vest.

    • @ anton,
      bre vasalica, Tinutul Secuiesc, aka Terra Siculorum figureaza in documente de sute si sute de ani, inca de pe atunci cand voievodatele valahe nu existau nici macar la nivelul unui vis umed, daramite sa hie triecute pi vreo harta.
      Las-o mai moale cu porcaria sovina mioritica, bre vasalie…

    • bre @ jud. sacoiesti, iar incepi cu vise umede cu „secoii erau aici inca inainte de a se forma planeta”?
      Porcaria sovina e secoiasca, bre secoi baci. Ati avut numai si numai conducatori de-ai vostri, vorbiti doar in moghiora, ca romana va pute, judecata se face tot in moghiora, locurile de munca sunt disponibile exclusiv celor care vorbesc moghiora voastra, aveti scoli in moghiora la care n-au acces decat copiii vostri…
      Adica voi va segregati singuri, dar tot voi urlati ca sunteti discriminati!!!

      Cine e de vina ca judetele alea sunt sarace? Cei de la Bucuresti, nu cei de la fata locului? N-aveti reprezentanti in guvern? Aveti! Dar tot altii sunt de vina ca voi votati ca oile niste talhari!
      Si mai aveti vise umede ca Orban v-ar da cine stie ce drepturi. N-au aia in Moghioria ce vreti voi, dar voi credeti ca Orban v-ar da voua ce nu le da moghiorilor adevarati, nu celor corciti, precum voi!

      Mereti, ba, la munca, nu mai stati cu mana-ntinsa, cersetorilor!

  2. Orice, numai sa nu ajunga fondurile la Miticii din Bucuresti, hoti ordinari si nesimtiti din TOATE gruparile eronat numite partide (psd, alde ProRo, PNL , udmr etc)

  3. Mi se pare foarte misto pozitia conationalilot maghiari pe tema asta.

  4. Această formă de finanțare nu a fost inventat nici de și nici pentru secui. Este trist că tocmai ei atrag atenția asupra faptului că România nu se folosește aceste facilități din cine știe ce motive. Din lipsă de spațiu n-am să enumăr toate zonele extrem de defarvorizate din țară. Chiar dacă nu a fost intenția administrațiilor abilitate din Capitală să ”uite” de zonele sărace, nici ale consiliilor județene în cauză să ceară răspicat luarea în considerare a zonelor sărace din subordinea lor, ei bine, pare al dracului de probabil că le-a durut în cot !
    Așa că, în loc să-i facem pe secui trădători de țară ( nu mor după ei, dar de data asta cred că au dreptate ) ce ar fi să recunoaștem că avem nevoie de aceste finanțări și în Moldova și în fâșia uitată de lume dealungul Dunării și în toate zonele sărace din țară. Specialiștii care calculează coeficienții de competivitate din Uniune, pe 12 criterii diferite, atrag de mult atenția asupra faptului că zonele limitrofe, la mare distanță de marile orașe sunt într–un decalaj inerent de competivitate, chiar în cadrul unei țări membre, față de capitală și marile orașe. Aviz noilor partide tinere și neprihănite ))

  5. Corect > nu afost inventată ( forma de finanțare )
    nu se folosește DE aceste facilități…………..sorry

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.