Dezastrul ecologic al râului Someș: Extracția ilegală de pietriș și amenințările asupra biodiversității – Investigație Transtelex

Construcția de autostrăzi în România, susținută de fonduri europene, aduce în prim-plan o problemă ecologică gravă: extracția ilegală de pietriș din albia râului Someș. Acest fenomen nu doar că amenință ecosistemele acvatice, ci și resursele de apă dulce și producția agricolă din zona de luncă, necesitând o examinare urgentă a practicilor actuale, rezultă dintr-o anchetă realizată de Transtelex și rezumată de G4Media.ro.

Extracția de pietriș: O amenințare reală pentru Someș

Râul Someș, cunoscut pentru peisajele sale pitorești, este supus unei exploatări intense, cu firme care extrag pietriș și nisip ilegal din albia sa minoră. Proiectele de construcție a sute de kilometri de autostrăzi necesită o cantitate imensă de materii prime, iar lipsa unui control riguros de către autorități a dus la săpături adânci, afectând grav ecosistemul natural. Deși legislația interzice extragerea din albia râului, activitățile continuă, fiind deghizate în lucrări de regularizare a albiei.

Impactul asupra biodiversității și agriculturii

Consecințele extracției ilegale sunt devastatoare. Adâncirea albiei râului provoacă o scădere gravă a nivelului apei freatice, afectând zonele agricole adiacente. Inginerii hidrotehnici și autoritățile locale adesea prioritizează intervențiile rapide pentru prevenirea inundațiilor, neglijând impactul pe termen lung asupra habitatelor acvatice. Potrivit ihtiologului Nagy András Attila, „Turbiditatea poate avea numeroase efecte negative asupra peștilor, dar și asupra algelor și altor organisme care joacă un rol important în lanțul trofic al râurilor. De exemplu, împiedică vizibilitatea peștilor, dar o problemă mai semnificativă este că sedimentele fine se depun pe icrele depuse ale peștilor, provocând distrugerea acestora.”

Corupția și complicitatea autorităților

Cazul Someșului este un exemplu flagrant al cum corupția și complicitatea autorităților contribuie la problemă. Sesizările privind extracția ilegală nu sunt urmate de măsuri concrete, iar companiile continuă să profite de pe urma slăbiciunilor sistemului. Nagy András subliniază gravitatea situației, afirmând că în prezent „există în medie o balastieră la fiecare 5 km pe Someș, ceea ce demonstrează amploarea extracției ilegale”.

Propuneri pentru salvarea Someșului

Experți din domeniu sugerează mai multe măsuri urgent necesare pentru a salva râul Someș și ecosistemele acestuia:

• Interzicerea extracției din albia minoră – Nisipul și pietrișul ar trebui extrase din zonele inundabile, nu din albie.
• Crearea unui sistem de monitorizare a activităților de extracție pentru a asigura transparența și responsabilizarea companiilor.
• Restaurarea habitatelor prin replantarea vegetației de luncă, ajutând la retenția apei și protejând biodiversitatea.
• Implicarea comunității – Cetățenii trebuie să aibă acces la informații și să participe activ în raportarea abuzurilor.

Râul Someș se află într-o situație critică. Fără măsuri imediate și stricte, distrugerea ecologică a acestuia va deveni ireversibilă, afectând nu doar biodiversitatea locală, ci și viața comunităților care depind de acest râu. Este esențial ca autoritățile și societatea civilă să colaboreze pentru a asigura un viitor sustenabil pentru Someș și pentru reputația României ca destinație ecologică. Așa cum concluzionează Nagy András, „Este timpul să acționăm pentru a proteja ceea ce a mai rămas din aceste ecosisteme valoroase.”