Declarațiile lui Putin privind lipsa oricărei intenții de a ataca NATO sunt similare cu cele făcute înainte de invadarea Ucrainei – ISW

Declarațiile dictatorului rus Vladimir Putin potrivit cărora Rusia nu este interesată să invadeze state membre NATO sunt foarte asemănătoare cu declarațiile insistente ale Kremlinului de la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022 – inclusiv în ajunul zilei de 24 februarie – potrivit cărora Rusia nu intenționează să atace Ucraina, arată o analiză a think-tank-ului american Institutul pentru Studiul Războiului, citată de ziarul ucrainean Pravda.

ISW a analizat interviul amplu acordat de Putin canalului rusesc de stat Russia-1 în 17 decembrie, în care acesta a amenințat Finlanda dar, în același timp, a susținut că Federația Rusă nu are intenția de a purta un război împotriva NATO.

“În data de 17 decembrie, Putin a acordat un interviu amplu postului de televiziune de stat rus Russia-1, în care a încercat să nege avertismentul președintelui american Joe Biden din 6 decembrie, potrivit căruia Rusia va ataca în viitor o țară NATO dacă va câștiga războiul din Ucraina. Putin a susținut că Rusia nu are niciun motiv geopolitic, economic, militar sau teritorial pentru a lupta împotriva NATO și că Rusia este interesată să dezvolte relații cu statele membre NATO”, arată ISW.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Analiștii consideră că niciuna dintre aceste asigurări nu are vreo bază reală.

Ei amintesc că, la 21 iulie, Putin a amenințat Polonia după ce Varșovia a trimis trupe la granița cu Belarus din cauza relocării militanților grupului Wagner. Atunci, președintele rus a declarat că Rusia va răspunde „cu toate mijloacele” de care dispune.

În 29 august, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a amenințat că Rusia are „posibilitatea de a acționa în cadrul jus ad bellum împotriva tuturor țărilor NATO”, comentând sprijinul Occidentului pentru loviturile ucrainene asupra Crimeei ocupate [jus ad bellum este ramura de drept care definește motivele legitime pentru care un stat se poate angaja într-un război și se concentrează pe anumite criterii care fac ca un război să fie just – n.r.]. În mod similar, Medvedev a amenințat Polonia în noiembrie, când a declarat că Rusia consideră Varșovia un „inamic periculos” care și-ar putea pierde „statalitatea”.

De asemenea, în 2 decembrie, un propagandist rus a sugerat la televiziunea de stat că statele baltice vor deveni următoarea țintă militară a Rusiei și că acestea vor cădea la scurt timp după Ucraina.

Propagandistul rus Vladimir Soloviov, Medvedev și alți așa-ziși experți ruși amenință în mod constant că vor folosi arme nucleare împotriva Statelor Unite și a altor țări membre NATO.

ISW reamintește că aceste amenințări fac parte din narațiunile rusești de lungă durată despre un posibil atac asupra NATO, care au apărut chiar înainte ca Finlanda să solicite aderarea la Alianță și să fie acceptată în cadrul acesteia la 4 aprilie.

„Declarațiile experților ruși nu reprezintă o amenințare militară la adresa țărilor NATO, cu siguranță, dar ele reprezintă un context important pentru efortul aparent al lui Putin de a calma apele în timpul interviului din 17 decembrie”, sunt convinși experții.

Aceștia subliniază că Putin încearcă de două decenii să limiteze și să slăbească NATO și cere în mod constant schimbări în cadrul Alianței.

„Putin a declarat pe 17 decembrie că Rusia nu are „dispute teritoriale” cu țările NATO pentru a masca obiectivul său real de lungă durată de a slăbi unitatea occidentală și de a constrânge NATO să renunțe la principiile sale de bază, cum ar fi „Politica ușilor deschise”, care permite alianței, la discreția sa, să admită noi membri și care este consacrată în Carta NATO.

Putin a urmărit în mod constant acest obiectiv pe tot parcursul regimului său și și-a demonstrat angajamentul deplin față de acesta ordonând Ministerului rus de Externe (MAE) să emită ultimatumuri către SUA și NATO în decembrie 2021, cerând „garanții de securitate” din partea NATO și angajamente de a nu se extinde, printre altele”, arată ISW.

Analiștii ISW sunt convinși că Putin dorește să creeze condițiile în care NATO va fi subminată în puterea sa globală, va deveni slabă din punct de vedere structural și ideologic și nu va putea rezista obiectivelor viitoare ale Rusiei, care pot include câștiguri teritoriale sau stabilirea dreptului Rusiei de a conduce parțial statele pe care Moscova le consideră a fi în sfera sa de control.

ISW semnalează că tensiunile crescânde dintre SUA și Europa, precum și în cadrul NATO și al altor structuri occidentale ar putea slăbi măsurile colective ale Occidentului împotriva comportamentului agresiv al Kremlinului și i-ar permite lui Putin să dezvolte o nouă rețea de coaliții care să contribuie la realizarea obiectivelor rusești.

Putin repetă în mod regulat aversiunea față de alianțele occidentale, făcând apel la formarea unei ordini mondiale multipolare în care Rusia are dreptul de veto asupra evenimentelor mondiale cheie.   

Analiștii sunt convinși că Putin dorește ca NATO să recunoască revendicările, cererile și sfera de influență a Rusiei și a subliniat în mod repetat intențiile Rusiei de a pune capăt „hegemoniei SUA”.

„Putin a răspuns la întrebarea unui jurnalist despre cum poate Rusia să găsească un teren comun cu Statele Unite, afirmând că Statele Unite vor trebui să fie cele care să găsească un teren comun (…) sugerând că Putin crede că SUA este puterea mai slabă și că poziția de putere percepută a Rusiei înseamnă că Rusia nu are nevoie să găsească un „teren comun” sau să se angajeze în negocieri diplomatice serioase cu Statele Unite.”

Analiștii consideră că ambele declarații pot fi percepute ca o amenințare de-abia voalată la adresa Statelor Unite și a NATO.

ISW a sugerat anterior că Putin a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei în parte pentru că a considerat că NATO este slabă, și nu pentru că Kremlinul a simțit o amenințare militară din partea NATO.

De asemenea, institutul a subliniat că Putin respectă doar forța militară, pe care, în opinia sa, Statele Unite și NATO nu o vor folosi pentru a proteja Ucraina, și poate că se așteaptă ca sprijinul occidental pentru Ucraina să eșueze.

Analiștii consideră că retorica repetată a Kremlinului privind intențiile sale ostile față de NATO, combinată cu potențialul militar viitor al Rusiei în cazul unei victorii rusești în Ucraina, reprezintă o amenințare gravă la adresa securității occidentale.

Aceștia subliniază că, dacă Rusia ar putea cuceri Ucraina, „ar fi capabilă să desfășoare forțe până la granița NATO, de la Marea Neagră până la Oceanul Arctic”.

„Având în vedere intenția ostilă demonstrată a Rusiei față de NATO și potențialele sale capacități militare de-a lungul aproape întregii frontiere estice a NATO, Occidentul ar fi obligat să se pregătească pentru a se apăra împotriva unei posibile acțiuni rusești împotriva NATO.  Costul acestor măsuri de apărare ar fi astronomic și ar fi probabil însoțit de o perioadă de risc foarte ridicat. Sprijinul acordat Ucrainei oferă Occidentului cea mai bună oportunitate de a evita aceste costuri și amenințarea extinsă a Rusiei”, precizează ISW.