Decizie cu impact asupra dobânzilor la care se împrumută România: Standard &…

Decizie cu impact asupra dobânzilor la care se împrumută România: Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul de țară al României și a menținut perspectiva negativă. Agenția se așteaptă la creșterea pensiilor cu 10% în loc de 40%

Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul României la BBB-/A-3 (recomandat pentru investiții) pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negativă, potrivit unui comunicat al agenţiei de evaluare. Ratingurile acordate de S&P sunt indicatori utilizați de piețele financiare pentru a calcula dobânzile la care România se împrumută pentru acoperirea deficitului bugetar.

Cu cât ratingurile sunt mai bune, cu atât investitorii care cumpără datoria publică oferă dobânzi mai mici. Dimpotrivă, dacă S&P și alte agenții de evaluare stabilesc ratinguri scăzute, dobânzile pot crește.

Standard & Poor’s arată că șe așteaptă ca guvernul să renunțe la părți semnificative din creșterea plănuită a pensiilor din acest an și prognozează o creștere de 10% de la 1 septembrie, în loc de 40%, cât prevede Legea pensiilor.

Standard & Poor’s (S&P) arată că se aşteaptă ca efectele economice şi fiscale negative provocate de pandemia de coronavirus să ducă la creșterea datoriei publice a României la 43% din PIB în acest an, dar arată că se așteaptă la ”măsuri semnificative de consolidare” după alegerile generale din 2020.

Perspectiva S&P asupra ratingurilor rămâne însă negativă din cauza riscurilor din următorul an și jumătate dacă autoritățile nu pot stabiliza și consolida postura bugetară a țării după recesiunea provocată de coronavirus.

Agenția de rating arată că ancorarea României în UE și fondurile europene ”excepționale” ce vor fi absorbite au contribuit la menținerea ratingului.

Agenția Standard & Poor’s prognozează o contracție a economiei cu 5,5% în 2020 și arată că alegerile parlamentare din decembrie vor fi decisive pentru determinarea traiectoriei fiscale a României.

Comunicatul integral al agenției Standard & Poor’s:

S&PGR Affirms Romania At ‘BBB-/A-3’; Outlook Still Negative

— Although we expect the economic and fiscal fallout induced by COVID-19 to push Romania’s net government debt to 43% of GDP in 2020, and interest spending to increase to just below 5% of fiscal revenue, we assume significant fiscal consolidation after the 2020 general elections.
— We believe that Romania’s access to external financing and still moderate external debt levels mitigate pressures from a reduction in foreign direct investment (FDI) and remittances in 2020.
— We are affirming our ‘BBB-/A-3’ sovereign credit ratings on Romania and maintaining the negative outlook.

On June 5, 2020, S&P Global Ratings affirmed the ‘BBB-/A-3’ long- and short-term foreign and local currency sovereign credit ratings on Romania. The outlook remains negative.

The outlook is negative because we see risks to Romania’s fiscal and external balances over the next 18 months if policymakers cannot stabilize and consolidate Romania’s budgetary stance after this COVID-19-induced recession.

Downside scenario
We could lower our rating on Romania if:
— Fiscal and external imbalances remain elevated for longer than we currently anticipate, with the absence of fiscal consolidation resulting in higher public and external debt or a wider interest bill than we currently forecast.
— A lack of economic policy synchronization increased exchange rate volatility, with potential negative repercussions on public- and private-sector balance sheets.

Upside scenario
We could revise the outlook to stable if the government makes headway in anchoring fiscal consolidation, leading to a stabilization of Romania’s public finances and external position.

We affirmed the rating, given Romania’s comparatively low net general government and external debt. We believe Romania will have the ability to absorb the level of deterioration we now expect for 2020. Romania has solid market access, which mitigates risks associated with the elevated short-term public-sector financing need. We furthermore expect measured monetary policy execution, and recognize Romania’s EU membership as a key policy anchor, which benefits the country’s institutional framework, in our opinion, and will likely bring in financing support from extraordinary structural funds being deployed in 2020.

Although we believe the current fiscal fallout will provide political leeway to significantly roll back the costly hikes of public-sector pensions legislated to take place in September this year, we still see significant risks. In particular, the fluid political landscape and what is likely to be a confrontational run-up to general elections in December continue to cloud the visibility of the consolidation trajectory, in our view.

Institutional and economic profile: Highly politicized environment clouds policy visibility
— We project Romania’s economy will contract by 5.5% in 2020.
— We expect the government will roll back significant parts of this year’s planned pension hike.
— Parliamentary elections will be pivotal to determining fiscal trajectory.

Romanian authorities introduced a national state of emergency in mid-March with strict constraints on the movement of people and the closure of its international borders. Relaxation of the lockdown measures commenced on May 15 as society moved from a state of emergency into a state of alert, in practice meaning that the economy is gradually reopening with certain sectors continuing to be subject to social distancing restraints.

We now estimate that Romania’s output will contract by 5.5% in 2020 compared with our previous expectation of 3.5% growth. In particular, we expect the firm lockdown measures to take a significant toll on domestic demand, primarily in the second quarter. Furthermore, weak external demand from key trading partners will eat into Romanian full-year exports, of which over 20% go to Germany and 10% to Italy, countries also facing deep recessions in 2020. We currently estimate Romania’s economic activity will gradually recover from midyear 2020 and rebound to 4.0% growth in 2021. That said, we recognize that our current projections are subject to high uncertainty because the relaxation of containment measures could be a protracted exercise and subject to setbacks.

Romania’s confrontational politics and highly politicized discourse cloud predictability of policy. The COVID-19 pandemic has fostered some political unity, however. It seems to have catalyzed formation of a government after months of disagreements, which included two no-confidence votes and a few failed attempts to force early elections. That said, we anticipate the underlying confrontational dynamics of Romanian politics will likely re-emerge as the unifying COVID-19 context is replaced by the divisive election mode in the latter half of 2020. We assume that parliamentary elections will be held before 2020 is over. We continue see elections being held as central to providing visibility on medium-term policy choices.

We believe the COVID-19-induced fiscal fallout will provide the government a political context to reduce the cost of pension hikes legislated for September 2020. But as elections loom, we believe it will stop short of fully retracting the increase and still raise pensions by about 10% (instead of the 40% agreed in earlier legislation). This will add about 1% of GDP to the fiscal deficit in 2021. The remainder of the budgetary allocation in 2020 will be re-distributed among regular expenditure, but higher owing to COVID-19 effects.

We continue to regard Romania’s EU membership as an important policy anchor, and we expect the excessive-deficit procedure the EC initiated in February 2020 will help instill fiscal discipline and facilitate the budgetary re-balancing that we envision in our base case for 2021-2023. We do not rule out that Romania will seek additional international cooperation to support fiscal balancing measures while at the same time unlocking access to cheap financing. We do not expect Romania to make any progress on such cooperation until elections are held.

Flexibility and performance profile: An increasingly problematic structural budget composition and deteriorating financing composition of the external deficit amid reduced FDI
— Rising interest costs add further strain to an already rigid budget.
— The external deficit’s financing mix continues to deteriorate as remittances reduce in 2020 and net FDI weakens.
— We expect inflation will remain steady and foreign exchange pressures contained as the central bank conducts measured policy easing over 2020.

Policy choices in recent years have weakened the foundations for sustainable public finances. Since 2018, and despite buoyant private demand and rising wage inflation, Romania has been running expansionary fiscal policy, resulting in twin deficits among the highest for any major emerging market sovereign and rendering Romania vulnerable to potential domestic and external shocks.

The contracting economy, alongside planned stimulus and falling fiscal revenue will lead to a further widening of Romania’s budgetary deficit this year. In response to effects of the COVID-19 lockdowns, the authorities have launched a series of fiscal and economic measures to shield companies and workers from the necessary economic standstill. We estimate the overall size of the fiscal stimulus package thus far announced at 3.0% of GDP, among the weakest in the region. Including the budgetary effect of automatic stabilizers, such as from unemployment insurance, we anticipate that the measures introduced will increase fiscal expenditure by 1.2% of GDP and include:
— Social assistance expenses, including payroll subsidies for furloughed workers worth 0.7% of GDP.
— An appropriation of 0.3% of GDP to supplement the health and unemployment budgets for expense related to COVID-19.
— An additional 0.1% of GDP of health expenditure increases via central government transfers to hospitals, as well as salary increases for health workers.
— Credit support in the form of government guarantees on bank lending to small and midsize enterprises for working capital and investment purposes will add a total 1.5% of GDP to the state’s guarantee commitments.

Although the measures can effectively cushion some effects of the downturn, we believe that they will also result in a significant fiscal deficit of about 8.0% of GDP, including a decline in revenue due to the economic contraction, pushing net general government debt past 40% of GDP.

With spending on wages and pensions now standing at about 90% of tax revenue, Romania’s budget structure is rigid. Furthermore, yields on government securities have edged up in 2020 amid the political and fiscal instability in combination with the COVID-19 context. And with surging short-term financing needs, the interest bill could rise further.

We estimate the public-sector financing requirement in 2020 will comprise about 11% of GDP and we expect the majority will be sourced from the domestic market. In this regard, we believe the domestic banking sector will be supportive of government financing needs, but its capacity to digest the total financing needs of the government will be constrained. Its existing exposure to the government, at more than 20% of the banking sector’s assets, is already substantial. Positively, we observe that Romania successfully placed Eurobonds worth EUR3.3 billion on May 26, exhibiting strong subscription levels and calming yields from the elevated trades recorded through March. As per the Eurobond issuance, the Romanian Ministry of Finance has secured 50% of its revised funding need for 2020, based on its expectations of a fiscal deficit of 6.7%, a figure we believe will likely prove to be understated.

In response to the liquidity shock induced by COVID-19, financial market volatility, and a string of unsuccessful government bond auctions in the first quarter of 2020, the National Bank of Romania (NBR) announced a series of measures. These include the provision of banks with liquidity through repurchase agreements, the reduction of the reserve requirement rate, and a commitment to unlimited government bond purchases on the secondary market.

We expect the NBR will uphold its policy credibility, retain its independence, and successfully anchor inflation expectations as it assists domestic markets to digest the government’s financing requirements over 2020. The NBR’s bond purchases to this point have added liquidity to the market and the central bank holds a net creditor positon to the banking sector. That said, given the magnitude of the government’s short-term funding need, and the risk it could expand if fiscal revenue disappoints, could mean the NBR will have to act to a greater degree than it had originally envisioned. We expect the NBR will proceed with caution to balance its inflation-targeting regime and foreign exchange rate considerations amid an expanding quantitative easing program.

We believe Romania’s current account deficits will widen, reaching about 5% of GDP in 2020 as a reflection of the government’s fiscal position. Pent-up demand and a solid rebound in exports in 2021 will temper the current account deficit toward 4% of GDP in our base case through 2023. We observe that the current account deficit is increasingly covered by debt-financed inflows, which pushes Romania’s narrow net external debt ratio toward 45% of current account receipts in 2023. There are risks for further strains on net FDI as international companies face pressure. Most recently, automaker Dacia, subsidiary of French automaker Renault, has seen its medium-term expansion plan cut by EUR100 million. Additionally, we believe that remittances–Italy is the origin of about one third–will reduce notably in the short term.

The wide current account deficit and its deteriorating financing mix could exert pressures on the currency. On this note, we forecast the NBR will continue to tap its foreign currency reserves to prop up the leu through 2020, given it is an election year. We compute usable reserves at about 15% of GDP on April 30, and we believe they will remain strong over 2020. Elevated exchange rate volatility could have severe repercussions on public- and private-sector balance sheets, in particular because about half of Romania’s government debt is denominated in foreign currency. Moreover, an estimated 40% of financial sector deposits are denominated in foreign currency, as well as roughly one-third of sectorwide loans.

Romania’s predominantly foreign-owned banking sector remains sound, in our view, and we see it as a limited contingency risk for the government. The Romanian banking sectors enters the COVID-19 turbulence from a position of strength with a sectorwide loan-to-deposit ratio of 72% at year-end 2019, from its peak of 142% in 2010. We expect liquidity and solvency ratios have built sufficient buffers to contend with the lower profitability expected from the consequences of the Ministry of Finance’s nine-month loan moratorium. The system also benefits from low levels of nonperforming loans, which, at 4%, have reduced notably from over 21% in June 2014.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon


Abonează-te la newsletter

23 comentarii

    Wed, Jun 3, 4:51 PM (3 days ago)
    to me

    Pensionarii din România care câştigă de şase ori mai mult decât au cotizat. Pensii speciale dublate în doar 4 ani

    Citeste mai mult: adev.ro/qbc2e3
    Casa Naţională de Pensii Publice a prezentat statistica pensiilor speciale pe luna mai a anului curent, date care arată că o singură categorie înregistrează creşteri spectaculoase de venituri, de 6 ori mai mari decât ar fi primit în baza contribuţiilor sociale.

    Concret, cei 4.088 de foşti magistraţi au încasat în luna mai 2020 o pensie medie de 19.039 lei, de peste 6 ori mai mare decât ar fi primit în baza cotizaţiilor plătite – 3.198 lei în medie. Aceasta este cea mai mare pensie specială medie din cele şase publicate pe site-ul CNPP, celelalte fiind de doar 2-3 ori mai mari decât pensiile pe care ar fi trebuit să le încaseze în baza contribuţiilor sociale foştii diplomaţi, foştii parlamentari, foştii piloţi din Aviaţia Civilă, foştii grefieri şi foştii angajaţi ai Curţii de Conturi. Spre comparaţie, pensiile de rând cresc lună de lună cu 1 leu, ajungând în luna mai la „fabuloasa” sumă de 1.379 lei, faţă de 1.378 lei în luna aprilie, cu o creştere „spectaculoasă” de aproape 200 de lei într-un an (1.187 lei în luna mai a anului 2019).

    Citeste mai mult: adev.ro/qbc2e3

    Standard & Poor’s nu are nici un fel de asteptari?

    • In urmă cu exact 4 ani, luna mai 2016, pensiile foştilor magistraţi erau de 9.403 lei, fiind de 4 ori mai mari decât ar fi trebuit să primească în baza propriilor cotizaţii. Raportate la pensia medie din luna mai 2016, pensiile speciale ale magistraţilor au ajuns mai mult decât duble, înregistrând o creştere de 102,51%. Spre comparaţie, pensiile de rând erau în luna mai a anului 2016 de 931 de lei, cu 448 de lei mai mici decât în prezent, ceea ce înseamnă o creştere de 48,12%.

      Citeste mai mult: adev.ro/qbc2e3

    • Ai dreptate!
      Dar omiti si altceva: pensiile celor care au lucrat in agricultura si au facut mancare pentru mamica si taticul tau … care asa te-au facut pe tine baiat mare sa poti comenta!
      Sau ale constructorilor care au facut blocurile in care mamaica si taticul tau te-au ctrescut si in care au cumparat un apartament cu 1/2 dintr-o Dacie noua! Si cu plata in rate! Sau invatatorii care te-au invatat pe tine sa scrii!
      De acesti oameni de ce nu scrii?
      Iti este jena, rusine, … sau …scrii numai despre o parte, unde ai perfecta dreptate!

    • Draga kaltz vrei ca ipopescu sa le scrie pe toate. Contribuie si matale cu niste comentarii pretioase. Sper ca te pricepi.

  2. Incă un pas spre un desant masiv al NATO în România. MApN reinventeză Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu cu peste 2 miliarde de euro

    Citeste mai mult: adev.ro/qazqyi

    Standard & Poor’s nu are nici un fel de asteptari?

  3. Cred ca au dat-o asa- reconfirmare!
    Peste 6 luni, la urmatoarea evaluare probabil ca va fi altfel.
    Iar pensiile speciale rămân la fel.
    Adică nu se iau!
    Dorneanu e pe viată acolo!
    A si avertizat Parlamentul ca pensiile speciale nu se pot reduce.
    Câinele nu pleaca de la măcelărie!
    Dar S&P putea sa recomande impozitarea progresivă a veniturilor.
    Sa spună ca e necesara cresterea unor impozite, bla, bla.
    Era ceva!
    Asa ca dormiti linistiti!
    Pensiile supraoamenilor raman asa!

  4. Mai degraba se asteapta la cresterea mafiei si coruptiei decat a pensiilor.

  5. Pot intelege ca sunt categorii care prin prisma activitatii lor si a restrictiilor pe care le au se pot incadra la niste pensii mai mari.
    Dar a da pensii de 7000€ sau mai mari intr-o tara in care salariul mediu este sub 1000€ este cel putin deranjant.
    Putem asigura pensii pentru magistrati si pentru armata, dar ar trebui sa existe niste plafonari, de exemplu pensia maxima pentru cei care provin din sistemele respective sa fie maxim de 5 sau 6 ori salariu mediu si sa se actualizeze anual in functie de acesta.

  6. Ce ne spune Standard & Poor’s este că:
    1. Susținem economia lovită în aripă de covid-19 cu cel mai mic procent din UE și efectul este pe măsură: deficit fiscal de 8% și datorie publică de 40%.
    2. Sectorul bancar cu capital majoritar străin este solid și are un raport de împrumut-depozit de 72% la sfârșitul anului 2019, de la maximul său de 142% în 2010.
    3. Punctul de pensie nu trebuie mărit cu mai mult de 10%, oferind guvernului și soluția justificării acestei măsuri „scăderea fiscală indusă de COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a reduce costul pensiei”.

  7. Zice S&P: „Policy choices in recent years have weakened the foundations for sustainable public finances. Since 2018, and despite buoyant private demand and rising wage inflation, Romania has been running expansionary fiscal policy, resulting in twin deficits among the highest for any major emerging market sovereign and rendering Romania vulnerable to potential domestic and external shocks.”

    „Deciziile politice din ultimii ani au SLABIT bazele pentru Finanțe publice SUSTENABILE. Din 2018, România a derulat o Politică fiscală expansivă, ducând la unele dintre cele mai mari DEFICITE gemene din piețele emergente majore și a făcut România VULNERABILA la potențiale SOCURI interne și Externe.”
    Cum ar fi actuala Criza COVID si POST-Covid!
    Va amintiti cum avertizau TOATE Institutiile internationale FIX asa: „Aveti grija, o eventuala CRIZA v-ar prinde complet nepregatiti”?
    Cine se impauna cu raspunsuri de genul: „Economia „duduie” si nici o Criza nu va atinge mandra Romanie”??!
    Acum, alde Dragnea si Taricenau si Dancila si Olguta si toti acolitii analfabeti sa explice cum Criza a prins Romania in cea mai proasta situatie a Finantelor publice din UE!
    Credeti ca Dragnea, Taricenau si Dancila si Olguta asa catastrofal isi Administreaza Finantele proprii, adica AVERILE uriase?!!

    Si mai zice ceva S&P: ca in 2021, DUPA ce in Septembrie 2020 va Creste Punctul de pensie cu 10%, Cheltuielile cu Salariile bugetarilor si cu Pensiile vor reprezenta 90% din TOTALUL Veniturilor colectate la Buget!!
    ENORM, nicaieri in UE nu exista asa ceva, Romania arata a tara saraca si vai de ea!!
    „With spending on wages and pensions now standing at about 90% of tax revenue, Romania’s budget structure is rigid.”
    Din acest motiv, Structura Bugetului e „rigida”(aceste Cheltuieli sunt foarte mari si PERMANENTE!), adica NU prea exista spatiu fiscal pentru alte Nevoi de DEZVOLTARE ale Romaniei, cu Investitiile publice atat de necesare Romaniei: Spitale, Infrastructura, Scoli si gradinite moderne…
    Mi-amintesc cat a avertizat Daniel Daianu pe subiect, chiar asa se numea Articolul: “Deficitul acut de spațiu fiscal este tot mai periculos”, articol scris in 17.09.2019(si de multe alte ori!), si concluziona:
    „Concluzie: deteriorarea mediului economic internațional ne prinde descoperiți, în sensul unui deficit mare de spațiu fiscal.”
    Spunea asta in Septembrie 2019, cand NU exista nici o vorba depsre COVID 19!

    ia sa-i vedeti pe PSDeii lui Ciolacu si pe Tariceanii din ALDE si pe Pontistii populistului Ponta, care evident ca NU au inteles nIMIC din Comunicatul S&P, iesind azi la ata,a cum ca Guvenrul PNL nu mareste Punctul de pensie cu 40% cum cere LEGEA „data” de PSD fara Sursa de finantare si FARA Studiu de Impact!

  8. Oare de ce nu a scazut STANDARD & POOR’S ratingul de tara si cand au crescut salariile in sistemul bugetar si salariile nesimtite ale ,,ALESILOR NEAMULUI” ???

    • Standard & Poor’s a revizuit Perspectiva României de la STABIL la NEGATIV din cauza marilor Cheltuieli ale Guvernului PSD.
      11 Decembrie 2019.
      Agenția Standard & Poor’s a Revizuit în jos perspectiva privind Economia României din cauza Deficitelor în creștere și a Incetinirii economice, potrivit unui Comunicat remis miercuri.
      Agenția citează în Comunicat ”MARI Deviații de Cheltuieli făcute de GUVERNUL Precedent” care au FORTATt actualul guvern să își revizuiască în creștere țintele de deficit pentru 2019 și 2020.
      ”Creșterile de salarii și pensii plănuite vor contribui la CRESTEREA deja substanțialului Deficit de cont curent al României în 2020. Presupunem că o consolidare fiscală substanțială va începe anul viitor, dar structura rigidă a bugetului și mediul politic volatil pun sub semnul întreăbrii această consolidare”, mai arată Standard & Poor’s în Comunicatul citat.
      In Decembrie 2019, au tacut si Dragnea si Taricenau si Dancila si Orlando discoteca!!

      Florin Catu: „Anunţul agenţiei Standard & Poor’s reconfirmă faptul că măsurile actualului Guvern pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizei COVID-19 şi asigurarea unor finanţe publice SUSTENABILE au fost cele corecte în contextul global actual.”

      Trebuie ANI de zile sa repari Finantele publice ale unei Tari distruse de o adunatura de infractori si incompetenti si populisti, zice indirect Agentia S&P!

    • Pentru ca romani de jos trebuie tinuti la limita saraciei si corupti sa creasca care ii ajuta pe straini sa faca afaceri in romania

    • Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul de țară al României, nu l-a scazut.

    • @ipopescu: Ma inspaimanta cata LIPSA de informare!!!
      Va imaginati cum e la omul de rand, votant de PSD, fara acces la internet sau la vreo alta sursa de informare in afara de RTV sau A3!

  9. Standard & Poor’ nu a scazut ratingul ratingul coloniei Romanica , deoarece guvernul lui klauSS , s-a angajat ca dupa castigarea alegerilor parlamentare , va da drumul la tavalugul care va strivii foarte multi indigeni (bastinasi), cu multa parere de rau , dar cred ca multi isi vor merita soarta

  10. Nu înțelegi nimic!
    Ca sunt si români natarai este o stare normală.
    A natiei!
    Si tu esti din aceasta nație!
    Nu mai victimiza.

    • Mai-Nuvalasatipostacilor!- , nu ma victimizez absolut de loc , deoarece din 2007 mi-am luat talpasita din colonia Romanica , eu o duc foarte bine aici unde sunt .
      Guvernul lui klauSS va face ca foarte multi bastinasi ai coloniei sa se dea cu capul de pereti , dar eu ma bucur .

  11. @lili
    pt.””nevoi” de dezvoltare acceseaza aia 33 mld de euro de la ue! sau sunt pt pensii speciale?

    • BANII ai multi de la UE sunt pentru PROIECTE, asta e NOROCUL nostru, NU pot fi furati pentru ca Banii de la UE sunt VERIFICATI, nu precum BANII de la Bugetul de stat pe care ii fura care cum poate pentru ca NU ii verifica nimeni!!
      Nu stiu daca vor fi in stare sa faca Proiecte, cand ma uit la ce-a FACUT Romania din 2007 pana azi cu Banii de la UE, vad un mare NIMIC, in afara Subventiilor la Hectar si a Subventiilor pe cap de animal, unde NU trebuie Proiecte!
      Deci, Banii aia multi vin greu: fiecare Tara membra UE trimite la Brussels un Plan cu proiectele planificate, Plan care va fi Analizat si aprobat de o Comisie de experti intr-o Procedura Speciala, a explicat Adina Valean!
      Dar vor veni abia din Mai 2021!!
      Gasiti pe internet interviul cu ea!

  12. Uite cum minte tractoristul analfabet Ciolacu, AZI dupa Decizia S&P de ieri:
    „Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, susţine că „singura performanţă a PNL este viteza cu care îndatorează România la dobânzi uriaşe: 1000 de euro/secundă”. „Cele mai negre previziuni s-au adeverit: NEGATIV – asta defineşte Guvernarea PNL! Toate minciunile guvernării PNL au fost spulberate de Standard&Poor’s care RECONFIRMA, din păcate, că România rămâne acolo unde a BAGAT-o PNL – pe NEGATIV”, spune Ciolacu.

    CINE a „bagat” Romania pe „negativ”?!
    Guvernul Dancila!!
    A spus-o DIRECT, cu SUBIECT si PREDICAT Agentia S&P in Comunicatul din 11 Decembrie 2019 cand a Revizuit Prespectiva Romaniei de la STABILA la NEGATIVA!
    Uite Comunicatul S&P din 11 Decembrie 2019:
    „România primește prima lovitură, din cauza depăşirii ţintei de deficit. S&P’s a revizuit perspectiva ratingulului de țară din stabilă în negativă.
    „ABATERILE Cauzate de Cheltuielile masive ale FOSTULUI Guvern au forţat actuala conducere a României să revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei. Planificatele MAJORARI de PENSII şi salarii vor contribui la Adâncirea Deficitului de cont curent deja substanţial inclusiv în 2020”, se arată în Comunicatul S&P.
    Deşi Agenţia se aşteaptă ca anul viitor să demareze un proces de consolidare fiscală semnificativă, Structura rigidă a Bugetului şi volatilitatea mediului politic reprezintă riscuri faţă de această ipoteză.
    Prin urmare, Standard & Poor’s a decis să revizuiască Perspectiva ratingului României de la STABILA la nEGATIVA şi să confirme calificativul „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, se precizează în Comunicat.

    „Înrăutăţirea perspectivei ratingului reflectă riscurile la adresa stabilităţii economice şi fiscale a României dacă autorităţile nu reuşesc să stabilizeze şi să consolideze strategia bugetară, inclusiv în urma Planurilor de a implementa noi MAJORARI de PENSII de anul viitor”, apreciază S&P.

    De asemenea, S&P avertizează că ar putea revizui în scădere în următoarele 24 de luni ratingurile României, dacă dezechilibrele fiscale şi cele externe continuă să se adâncească şi persistă mai mult timp decât estimează în prezent agenţia.
    Potrivit acesteia, absenţa consolidării fiscale are ca rezultat o datorie publică şi externă mai ridicate decât previzionează în prezent agenţia.
    Lipsa sincronizării politicii economice are drept consecinţă, printre altele, o volatilitate sporită a cursului de schimb, cu potenţiale repercursiuni negative asupra bilanţurilor din sectorul public şi cel privat, se arată în Documentul citat.
    Pe de altă parte, informează S&P, perspectiva ratingului României ar putea fi îmbunătăţită la stabilă dacă se observă că executivul face progrese în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce va duce la o stabilizare a finanţelor publice ale României şi a poziţiei externe.”

    In 11 Decembrie 2019 cand S&P a revizuit Perspectiva de la STABILA la NEGATIVA din cauza fostului Guvern, mentionat in mod EXPLICIT, in Comunicatul S&P, alde Ciolacu si Dancila si Orlando si Taricenau au tacut chitic, azi tractoristul analfabet Ciolacu minte ca oricare PSDist!
    Rusine, escrocule!

  13. @lili
    orice agentie serioasa ar trebui sa faca calcule pornind de la legislatia in vigoare intr-o tara….nu sa aiba asteptari de incalcare a legii!!!!

    • Orice Agentie de rating discuta cu autoritatile din tara respectiva: STITI ca in Martie 2019 S&P a vrut sa Retrogradeze Romania din cauza OUG 114?!
      Amintiti-va cum Guvernul Dancila a MODIFICAT OUG 114 ca sa EVITE Retrogradarea S&P!
      2 Martie 2019, DIGI 24: „Ratingul României depinde de Ordonanţa lăcomiei.
      Anunţul făcut de Standard and Poor’s .
      Sunt semne tot mai clare că Ordonanţă lăcomiei va fi modificată.
      Ultimul indiciu: Agenţia Standard and Poor’s a AMANAT luarea unei decizii privind perspectiva de rating a României, iar analiştii spun că decizia vine ca urmare a unei Solicitări a Guvernului de la Bucureşti, care ar fi PROMIS Renunţarea la unele măsuri prevăzute de controversata Ordonanţă.
      Economiştii aşteptau aseară retrogradarea perspectivei economiei româneşti din „stabilă” în „negativă”.
      Însă analiştii de la Standard and Poor’s au amânat decizia, invocând un „apel” formulat de autorităţile române.
      „Apel” făcut de România

      România a solicitat apel la decizia S&P privind perspectiva ratingului, iar agenţia a acceptat această solicitare. S&P a stabilit că au fost îndeplinite condiţiile pentru un astfel de apel, în concordanţă cu politicile şi procedurile agenţiei. În consecinţă, S&P se va abate de la datele de publicare a ratingurilor din calendarul pe 2019 pentru a rezolva acest apel. S&P intenţionează să rezolve această problemă în termen de două săptămâni.

      „S&P Global Ratings a stabilit că s-au îndeplinit condițiile pentru formularea unui astfel de apel, fiind în conformitate cu politicile și procedurile sale. În consecință, ne vom abate de la calendarul nostru din 2019 pentru a rezolva apelul. Planificăm să rezolvăm în două săptămâni”, se arată într-un comunicat Standard and Poor’s.

      Ratingurile României continuă să fie sprijinite de nivelul moderat al datoriei sale private externe şi publice şi perspectivele de creştere încă solide.
      În opinia S&P, Eficiența instituţională a României rămâne SLABA, totuşi, ceea ce constrânge ratingurile.
      Deşi România continuă să beneficieze de pe urma poziţiilor solide fiscale şi ale rezervei externe, Agenţia crede că adâncirea semnificativă a Deficitelor fiscale şi externe ar putea în timp afecta aceste buffere (rezerva financiară), iar economia României ar deveni mai vulnerabilă la încetinirea creşterii, arată Agerpres.
      V. Ponta: Teodorovici și Vâlcov au trimis o scrisoare la Standard & Poor’s. Ce au promis.
      Fostul premier V. Ponta susţine că Executivul de la Bucureşti ar fi promis că va renunţa la măsurile ce ar fi determinat reducerea.
      „De frica anunţului privind schimbarea ratingului de ţară, Teodorovici şi Vâlcov au trimis o scrisoare la Standard & Poor’s şi au jurat că schimbă în maxim 2 săptămâni Ordonanţa 114/2018: taxa pe activele bancare se reduce la un sfert, ROBOR-ul rămâne ca până acum, etc.” a scris pe Facebook Victor Ponta.
      Sunteti partinitor, nu merita PSDeii!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.