De la râul Buzău la torentele din Grecia: cum pot dronele și sateliții să prindă „hoții de nisip” și să expună sute de „iazuri piscicole” aflate în ancheta Ministerului Mediului, suspectate că ascund balastiere – studiu științific

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Extragerea ilegală de nisip și pietriș din albiile râurilor este una dintre cele mai puțin vizibile, dar și cele mai distructive forme de degradare a mediului. Aceasta este premisa de la care a pornit un studiu științific recent care arată că această activitate poate fi identificată rapid și precis cu ajutorul dronelor și imaginilor satelitare, inclusiv în România.

Nisipul și pietrișul sunt cele mai exploatate resurse naturale de pe planetă, iar cererea în creștere pentru construcții a dus, în multe cazuri, la extracții necontrolate sau complet ilegale. Deși legislația europeană și națională impune reguli stricte, realitatea din teren arată că numeroase exploatări scapă monitorizării clasice.

În prezent, Ministerul Mediului analizează sute de avize pentru „iazuri piscicole” suspectate că ar ascunde exploatări de nisip și pietriș din albiile râurilor. Potrivit unor surse apropiate verificărilor interne, peste 600 de avize emise în perioada 2023–2025 pentru amenajări piscicole sunt trecute în revistă, după ce în teren ar fi apărut suspiciuni că unele amplasamente funcționează, în realitate, ca balastiere. Schema descrisă este relativ simplă: se obține aviz pentru realizarea unui iaz piscicol – practic o excavare care ar urma să fie umplută cu apă și utilizată pentru creșterea peștilor – însă activitatea principală devine extragerea și comercializarea de agregate minerale, iar etapa finală, punerea în funcțiune ca iaz, fie nu mai este parcursă, fie rămâne doar la nivel declarativ. Rezultatul este că pe hârtie apar amenajări piscicole, iar în teren rămân gropi și volume semnificative de material excavat.

În acest context, cercetarea publicată în 2023 în revista internațională Sustainability devine relevantă și demonstrează că tehnologia modernă poate deveni unealta prin care autoritățile pot depista ilegalități. Studiul a analizat intervenții din albiile râurilor folosind o metodă integrată: imagini satelitare cu frecvență zilnică, zboruri cu drone pentru obținerea de fotografii de înaltă rezoluție și generarea de modele digitale ale terenului. Prin compararea acestor modele, cercetătorii au putut calcula exact volumul de material extras și momentul în care a avut loc intervenția.

Studiul este semnat de doi cercetători români – Daniel Constantin Diaconu și Gabriel Vasile Dascălu – și doi cercetători greci – Paschalis D. Koutalakis, Georgios T. Gkiatas și coordonat de George N. Zaimes, reprezentând o colaborare științifică România–Grecia pe tema monitorizării intervențiilor din albiile râurilor.

Cercetarea a fost realizată pe două studii de caz: un sector al râului Buzău din România și torentul Kallifitos din Grecia, un curs de apă temporar care preia excesul de apă de pe versanți. Cele două zone au fost alese pentru a testa tipurile predominante de rețea hidrografică din regiunea mediteraneană și a Mării Negre.

De ce este periculoasă extracția din albiile râurilor

Extragerea de nisip și pietriș nu este periculoasă în sine dacă este realizată controlat. Problema apare atunci când se face fără autorizație sau peste limitele stabilite.

Consecințele pot fi critice, respectiv adâncirea albiei râurilor, destabilizarea malurilor și declanșarea alunecărilor de teren, distrugerea habitatelor acvatice, creșterea riscului de inundații, afectarea podurilor și a infrastructurii din apropiere.

În multe cazuri, efectele nu sunt imediate, ci apar în timp, ceea ce face și mai dificilă identificarea vinovaților.

Cazul râului Buzău, România

În zona analizată de pe râul Buzău, cercetătorii au observat modificări suspecte ale albiei. Pentru a stabili exact când și cum s-au produs acestea, au fost folosite imagini satelitare cu frecvență zilnică.

Comparând imagini realizate în ianuarie și februarie 2022, specialiștii au identificat apariția clară a unor suprafețe excavate. O imagine mai veche, din noiembrie 2021, confirma că acele intervenții nu existau anterior.

Pentru validare, zona a fost survolată cu o dronă, care a realizat fotografii de înaltă rezoluție. Rezultatul, un volum estimat de aproximativ 314 metri cubi de material extras în doar câteva zile, fără ca în apropiere să existe vreo autorizație valabilă de exploatare.

Cu alte cuvinte, datele indică o extracție ilegală, surprinsă și documentată aproape „în timp real”.

FOTO: Imagine aeriană a albiei excavate, realizată cu drona, râul Buzău – Sursa foto: studiul științific River Sand and Gravel Mining Monitoring Using Remote
Sensing and UAVs

Grecia: un torent modificat de utilaje grele

Un al doilea studiu de caz a vizat un torent din apropierea unui oraș grec, cunoscut pentru riscul ridicat de inundații. Aici, cercetătorii au realizat două zboruri cu drona, la distanță de câteva luni.

Prin compararea modelelor digitale ale terenului, cercetătorii au putut calcula exact volumul de material dislocat. Analiza realizată la intervale scurte de timp a indicat că aproape 5.000 de metri cubi de sedimente au fost extrași.

Mai mult, analiza a arătat că utilajele au mutat materialul în interiorul albiei, modificând direcția de curgere a apei — o intervenție care poate crește semnificativ riscul de inundații în zona urbană din apropiere.

Nici în acest caz nu existau autorizații oficiale pentru exploatare.

FOTO: Imagini aeriene/satelitare din Google Earth ale torentului Kallifitos: (a) în stare naturală, cu vegetație, în septembrie 2009; (b) afectat de modificări antropice, în ianuarie 2014. / FOTO: studiu științitic 2023

Cum funcționează „metoda dronă + satelit”

Metoda propusă de cercetători este rapidă și precisă și furnizează dovezi științifice pentru a putea fi aplicate sancțiuni. Aceste unelte sunt:

Imagini satelitare – indică momentul în care apar modificările în albie.

Drone – oferă detalii la nivel de centimetru.

Modele digitale ale terenului – permit calcularea volumelor exacte de material excavat.

Analiză GIS – transformă imaginile în dovezi cuantificabile.

Validarea rezultatelor în teren – prin măsurători la fața locului.

Costurile sunt reduse, iar echipamentele folosite sunt drone comerciale, nu sisteme militare sau extrem de scumpe, care sunt deja și în dotarea Gărzii de mediu.

Un instrument pentru autorități, nu doar pentru cercetători

Autorii studiului menționează că această metodă nu este destinată doar mediului academic. Din contră, ea poate fi folosită direct de: administrațiile bazinale de apă; garda de mediu; autoritățile locale; instituțiile responsabile de protecția mediului.

În plus, tehnologia poate fi utilizată și pentru: detectarea barajelor ilegale, identificarea drumurilor construite în albie, monitorizarea depozitărilor ilegale de deșeuri, verificarea respectării autorizațiilor legale de gospodărirea apelor.

Context

În contextul recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – organizație la care România își propune să adere și considerată un club al economiilor dezvoltate – privind consolidarea cadrului legislativ și a capacității instituționale în domeniul protecției mediului, Guvernul României a adoptat, la 18 septembrie 2025, o Ordonanță de Urgență care permite folosirea în instanță a filmărilor și imaginilor realizate de Garda Națională de Mediu.

Actul normativ modifică și completează OUG nr. 17/2005 și stabilește că înregistrările foto-audio-video realizate de comisari în timpul controalelor constituie mijloace de probă.

Potrivit noilor prevederi, acțiunile desfășurate în spații publice, precum și în spații private unde există suspiciuni privind activități cu impact asupra mediului, pot fi înregistrate cu echipamentele din dotare, fără a fi necesar consimțământul persoanelor vizate.

Ordonanța este strâns legată de implementarea proiectului „Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de implementare 31 decembrie 2025. Proiectul prevede realizarea a minimum 400 de controale folosind noile dotări.

În cadrul investiției au fost achiziționate 709 camere purtate pe corp, 271 camere video de bord, 16 drone, 8 sisteme de scanare a camioanelor, un sistem integrat TIC și vehicule utilitare echipate pentru transportul echipamentelor de monitorizare. Scopul declarat este creșterea trasabilității deșeurilor și reducerea transporturilor ilegale.

Una dintre primele acțiuni concrete cu noul cadru a fost descinderea Gărzii Naționale de Mediu la Sintești, Ilfov în 16 octombrie 2025, unde controlul realizat cu drone a dus la aplicarea a 11 amenzi, confiscarea a 72 de tone de deșeuri și formularea mai multor sesizări penale, imaginile surprinse fiind folosite ca probe în dosare.

Articolul științific din revista internațională Sustainability – River Sand and Gravel Mining Monitoring Using Remote Sensing and UAVs