De ce nu au votat francezii la alegerile regionale? Rata absenteismului a ajuns la cote record: 68% dintre alegători au stat acasa

Presa europeană încearcă să găsească explicații pentru rata uriașă a absenteismului la primul tur al alegerilor regionale din Franța desfășurate duminică.

Poate din cauza căldurii sau poate din lipsă de interes față de candidații locali, însă primul tur al alegerilor regionale din Franța va fi amintit mai ales pentru absenteismul record: aproximativ 68% dintre alegători nu au mers la urne, scrie Euronews.ro.

Un alegător, Edgar Frebault, încearcă să explice situația politică franceză: „Aceasta nu face altceva decât să urmeze o tendință pe care o observăm de mult timp: dezinteresul tinerilor, demobilizarea persoanelor în vârstă și dezamăgirea unei anumite părți a clasei de mijloc. Din păcate, am ajuns la o situație în care, dacă nu ne mobilizăm, lucrurile se vor înrăutăți din ce în ce mai mult și nu vom mai avea controlul asupra destinului nostru”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

O electriciană, Christine Barbaux, este foarte dezamăgită: „Cred că este păcat că există atât de multă absenteism în țara noastră. Cred că este un adevărat păcat. Unde este cetățenia? Unde este Republica?”

Criza sanitară și lipsa de importanță pe care aceste alegeri ar avea-o în ochii multora ar explica, potrivit unui sondaj realizat pentru France Télévisions, participarea scăzută, notează și El Periodico.

Deși, cu alegerile prezidențiale chiar la colț, această întâlnire cu urnele, destinată reînnoirii consiliilor regionale și departamentale, cu competență în materie de transport public, învățământ secundar, planificare teritorială sau acțiune socială, a fost un adevărat test pentru Emmanuel Macron, al cărui partid are o implantare teritorială foarte mică și, mai presus de toate, pentru Marine Le Pen.

Și La Libre Belgique notează că scrutinul, dublat de alegeri departamentale,  a avut loc la sfârșitul unei campanii foarte atipice: măsurile de sănătate au împiedicat întâlnirile și mitingurile, candidații au bătut piețele, cu pliante în mână, dar cu măști pe față.

Rarele întâlniri cu alegătorii au fost marcate de incidente într-o țară în care tensiunile sociale par să fi fost exacerbate de criza sanitară. Cel puțin trei figuri politice au fost agresate, în timp ce chiar șeful statului a fost pălmuit în timpul unei călătorii.

Acest prim tur al alegerilor a fost marcat și de câteva incidente în organizare, cum ar fi secțiile de votare care nu s-au deschis la timp sau lipsa buletinelor de vot.

Context

Cei care au votat, însă, l-au pedepsit pe președintele Emmanuel Macron: „La Republique En Marche”, în multe regiuni, nu a depășit 10%.

Rezultat sub așteptări și pentru Marine Le Pen și Rassemblement National, victorie clară și surprinzătoare pentru „Les Républicains”, partid fondat de Nicolas Sarkozy, care ajunge la 30%.

Deși a fost pe locul al doilea, cu 18,5% din voturi, Marine Le Pen spera să obțină mult mai multe voturi în toată țara, în special în sud, fortăreața ei, în schimb, a înregistrat o scădere dramatică a voturilor cu 9% față de ultimele alegeri regionale.

Deoarece niciun partid nu a obținut mai mult de jumătate din voturi în primul tur, toate partidele politice cu mai mult de 10% din voturi merg în al doilea tur.

Sistemul de „dublu scrutin” oferă întotdeauna surprize, dar în multe dintre cele 13 regiuni – de exemplu, în Provence – republicanii ar putea avea sprijinul altor partide în încercarea de a evita lucrul pe care îl consideră cel mai rău: victoria extremei drepte.