Home » Articole » De ce Hollywoodul s-a îndepărtat de Wicked

De ce Hollywoodul s-a îndepărtat de Wicked

1341
De ce Hollywoodul s-a îndepărtat de Wicked
Sursa foto: Supplied by LMK / imago stock&people / Profimedia
Ascultă articolul

La anunțarea nominalizărilor la Oscar din acest an, cel mai mare șoc a fost faptul că superproducția muzicală Wicked: For Good, cu Cynthia Erivo și Ariana Grande în rolurile principale, nu a primit nicio nominalizare, în ciuda faptului că primul film din serie obținuse nu mai puțin de 10. Un exemplu clar al riscurilor care apar atunci când materialul este întins prea mult, scrie BBC.

- articolul continuă mai jos -

Nominalizările la Oscar au venit, ca de obicei, cu omisiuni și surprize: Paul Mescal nu a fost nominalizat pentru rol secundar masculin în Hamnet, iar filmul norvegian Sentimental Value a primit două nominalizări diferite la categoria actriță în rol secundar. Însă cea mai mare surpriză dintre toate a fost ceea ce s-ar putea numi un „mega-snub” sau chiar un „omni-snub”: Wicked: For Good nu a primit nicio nominalizare.

Șocul a fost cu atât mai mare cu cât filmul este partea a doua a adaptării unui musical de Broadway, iar prima parte, lansată cu un an înainte, adunase 10 nominalizări la Oscar. Academia părea fermecată de acest prequel colorat al Vrăjitorului din Oz. Iubea cele două vrăjitoare iconice, Elphaba și Glinda, și mai ales pe actrițele care le interpretau. Cum s-a ajuns, așadar, de la 10 nominalizări la zero?

A doua surpriză a fost că, la începutul sezonului de premii, Wicked: For Good părea un concurent serios. La Globurile de Aur din ianuarie, Erivo fusese nominalizată pentru cea mai bună actriță într-o comedie sau musical, Grande pentru rol secundar feminin, iar filmul se afla pe lista scurtă pentru realizări cinematografice și box office. În plus, avea două nominalizări pentru cel mai bun cântec original.

Mulți comentatori se așteptau ca Oscarurile să urmeze același tipar, măcar cu nominalizări la actriță în rol secundar și cântec original. Filmul fusese inclus pe lista lungă la șapte categorii tehnice, machiaj, costume, scenografie, iar cu 10 locuri disponibile la „Cel mai bun film”, părea foarte probabil să fie nominalizat și acolo. Este uimitor cât de repede s-a risipit magia.

Unul dintre motive este evident: Wicked: For Good pur și simplu nu a fost suficient de bun. Primul film avea un scor de 88% pe Rotten Tomatoes, în timp ce al doilea a coborât la 66%. Unii critici au fost extrem de duri. Robbie Collin, de la The Telegraph, i-a acordat o singură stea, titrând: „Ariana Grande este dureros de rigidă în sequelul iritant al lui Wicked”. Iar recenzia lui Justin Chang din The New Yorker se intitula fără menajamente: „Wicked: For Good este foarte, foarte prost”.

Fie că a fost perceput ca un cash-grab calculat, fie ca un sequel întunecat și greoi, Wicked: For Good nu a reușit să genereze aceeași bunăvoință ca primul film.

Dintr-odată, ideea, fără precedent, de a împărți musicalul de Broadway în două filme lansate în ani consecutivi nu a mai părut deloc genială. Chiar și fanii spectacolului recunosc că a doua jumătate nu este la fel de reușită ca prima, așa că extinderea materialului de după pauză la două ore și 17 minute a fost dintotdeauna un pariu riscant. Relația Elphaba–Glinda în anii de școală, cu energia unui Mean Girls într-un decor de Harry Potter, era savuroasă. Dar urmărirea lor prin Oz, fugind și confruntându-se, a devenit obositoare.

Filmul petrece mult timp explicând ce făceau Omul de Tinichea, Sperietoarea și Leul cel Laș înainte de a o întâlni pe Dorothy, iar publicul a decis că nu asta își dorea. Primul film a încasat 758 de milioane de dolari la nivel global. Al doilea a ajuns la aproximativ două treimi din această sumă: 523 de milioane.

Poate că semnele erau vizibile încă de la Globurile de Aur. Wicked: For Good nu a câștigat niciun premiu, iar prezentatoarea Nikki Glaser a făcut o glumă tăioasă: „După două ore de film, eram în lacrimi. Mă gândeam: nu pot să cred că mai sunt încă 45 de minute”.

Un factor esențial a fost și statutul de „eveniment” al primului film. După fenomenul Barbenheimer din 2023, publicul era pregătit pentru o nouă experiență cinematografică specială, un film pentru care să te îmbraci elegant, să mergi cu prietenii și să postezi pe social media. Wicked a fost acel film în 2024, nu doar ca musical cu potențial de singalong, ci și datorită farmecului extraordinar al vedetelor sale în turneele de promovare.

Erivo și Grande au fost un adevărat vortex mediatic. La interviu după interviu, ședință foto după ședință foto, au jucat rolul celor mai bune prietene, entuziasmate una de cealaltă. Au râs, au plâns, au inventat gesturi de tandrețe, au purtat ținute coordonate cromatic. Au făcut publicul să-și dorească să facă parte din universul lor exuberant, iar una dintre căi era să vezi Wicked.

Un an mai târziu, campania de presă pentru Wicked: For Good a fost mult mai discretă. Și cum ar fi putut fi altfel? Cele două filme au fost realizate simultan, iar noutatea se epuizase. Marketingul primului Wicked îl vânduse ca pe un fenomen irepetabil. Iar un fenomen irepetabil nu poate fi repetat.

Nu este deloc întâmplător că, dintre toate hiturile de box office ale anului, Academia a ales să îmbrățișeze Sinners, thrillerul cu vampiri regizat de Ryan Coogler, care a primit un număr record de 16 nominalizări, mult peste sequeluri precum Avatar: Fire and Ash (două) sau Jurassic World: Rebirth (una), ca să nu mai vorbim de filmele cu supereroi (zero).

Sinners nu este doar o seară reușită la cinema este un film original, electrizant și imposibil de ignorat. Wicked a avut acel buzz anul trecut. Wicked: For Good nu mai are același efect.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole