De ce generația Baby Boom din Marea Britanie rescrie regulile îmbătrânirii: acces la servicii medicale, alimentație mai sănătoasă și fără țigări

Generația baby boom, formată din cei născuți în primele două decenii de după cel al Doilea Război Mondial, trăiește o bătrânețe radical diferită de cea a generațiilor anterioare. Datorită progreselor în medicină, nutriție și igienă, acești oameni – acum cu vârste între 61 și 79 de ani – se bucură de o longevitate fără precedent în Marea Britanie, scrie The Times.

Aproape 9 din 10 persoane născute în 1955 au ajuns la 60 de ani, în timp ce, cu cinci decenii mai devreme, doar 6 din 10 atingeau această vârstă. Această schimbare este vizibilă și în viața de zi cu zi: un adult de 75 de ani din prezent arată și se comportă ca un sexagenar de acum câteva decenii.

Această generație a beneficiat de o serie de avantaje istorice și sociale. Ca primă generație care a crescut cu acces la Serviciul Național de Sănătate (NHS) și la vaccinuri esențiale, baby boomerii au avut o copilărie marcată de o protecție mai bună împotriva bolilor.

Evitând recrutarea obligatorie în armată și profitând de extinderea accesului la educație universitară și a locurilor de muncă mai puțin solicitante fizic, ei au avut șansa să trăiască o viață mai lungă, mai confortabilă și mai activă. Iar când au ajuns la vârsta pensionării, mulți dintre ei au continuat să ducă o viață socială activă și să exploreze hobby-uri, călătorii sau voluntariat.

O altă explicație majoră pentru aspectul mai tânăr al acestei generații este schimbarea obiceiurilor nocive. Rata fumatului în rândul adulților britanici a scăzut drastic, de la 45% în 1974 la puțin peste 10% astăzi, cu un efect direct asupra sănătății pielii și îmbătrânirii premature.

În plus, expunerea excesivă la soare a fost descurajată, fiind înlocuită de folosirea cremelor de protecție solară, iar intervențiile cosmetice și tratamentele dentare moderne au devenit accesibile unei populații largi.

Încă un motiv: în copilăria și tinerețea lor nu exista practic mâncare ultra-procesată.

Mai nou, injecțiile pentru slăbit precum Wegovy sau Mounjaro ajută la controlul greutății la vârste înaintate.

Însă viitorul nu este la fel de promițător pentru generațiile tinere. Deși au acces la mai multe informații și tehnologii medicale decât oricând, Millennials și Gen Z trăiesc într-un mediu în care obezitatea, sedentarismul și alimentația bazată pe produse ultraprocesate devin normă.

Studiile sugerează că acești tineri nu pun suficientă masă musculară și densitate osoasă în primii ani de viață, ceea ce ar putea duce la probleme de sănătate în viitor. Stilul de viață modern, în ciuda accesului la cunoștințe, pare să împiedice punerea în practică a obiceiurilor sănătoase.

Un alt semnal de alarmă vine din stagnarea sau chiar scăderea speranței de viață în anumite regiuni. Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ clar, dar specialiștii avertizează că principala cauză este stilul de viață. Dr. Jenna Macciochi, imunolog, subliniază că generațiile recente sunt primele care au crescut cu fast food și produse convenabile, în detrimentul meselor simple, bogate în fibre și nutrienți.

În ciuda abundenței de informații, mediul social și economic nu favorizează un trai sănătos: locuri de muncă sedentare, marketing agresiv pentru produse nocive și lipsa timpului pentru mișcare sau gătit afectează milioane de oameni.

Pe lângă diferențele generaționale, persistă și o inegalitate geografică și socială profundă. Potrivit datelor oficiale, în zonele prospere precum districtul Hart (Hampshire), un bărbat de 65 de ani se poate aștepta să trăiască până la 86 de ani, în timp ce în orașe ca Blackpool, Manchester sau Barking, speranța de viață la aceeași vârstă este cu 5 ani mai mică. La femei, discrepanțele sunt la fel de vizibile: între 88 de ani în Kensington și 82 în Tredegar, Țara Galilor. Această „diferență de clasă în longevitate” evidențiază faptul că beneficiile progreselor medicale și sociale nu sunt distribuite echitabil.