De ce este 2023 anul cheie pentru Ciucă, Ciolacu și Iohannis / Cele mai importante evenimente politice așteptate în noul an

Soarta politică a lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se decide în 2023, an cu mize politice majore pentru liderii PSD și PNL, dar și pentru președintele Klaus Iohannis. Evoluția războiului din Ucraina va avea impact inclusiv asupra politicii interne din România. În funcție de intensitatea războiului, rotativa planificată pentru luna mai poate să aibă loc sau nu, din motive de stabilitate politică. România joacă un rol-cheie în regiune. În tot cazul, se conturează deja formarea unui tandem politic Ciolacu – Ciucă. Amandoi sunt conștienți că nu pot supraviețui politic unul fără celălalt după rotativă, în cazul în care ea se va produce. Care sunt, însă, principalele evenimente politice din noul an, de ce alegerile din 2024 se vor decide practic acum și ce anume le vor influența?

Războiul din Ucraina. Atât PSD cât și PNL iau în calcul menținerea lui Nicolae Ciucă în fruntea Guvernului dacă războiul din Ucraina crește în intensitate sau dacă se ajunge în situația dramatică a unei confruntări directe NATO-Rusia. În acest scenariu, nu va mai fi timp de crize politice prelungite, de negocieri privind formarea unui nou guvern. Greu de crezut apoi că partenerii strategici vor fi încântați de perspectiva instabilității politice într-o țară considerată unul dintre cei mai importanți aliați din regiune.

Cinic vorbind, în acest scenariu, viața celor doi lideri se simplifică, nu se complică. Dacă Ciucă rămâne premier și după luna mai, nimeni nu-i va mai pune în discuție funcția de președinte PNL, adevărata trambulină pentru alegerile prezidențiale. Pentru Ciolacu va fi de asemenea o ușurare. Partidul îl impinge să ia șefia Guvernului peste cinci luni, însă liderul PSD știe că odată ajuns la Palatul Victoria șansele unei candidaturi la prezidențialele din 2024 scad dramatic. Or, dacă nu va candida pentru cea mai înaltă funcție în stat, zilele lui Ciolacu în fruntea PSD sunt numărate. Partidul care și-a devorat atâția lideri va mai arunca unul peste bord fără milă. Pe margine se încălzesc de mult Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Gabriela Firea, dar și lideri mai tineri cu ambiții mari.

Pe scurt, menținerea premierului Nicolae Ciucă și după luna mai reprezintă soluția cea mai simplă pentru liderii coaliției. Ciolacu ar putea scăpa de furia partidului și de presiunea baronilor, arătând cu degetul către Putin și războiul lui din Ucraina: Nu putem arunca țara în criză, e nevoie de stabilitate. Iar dacă lucurile se complică și în Kosovo, unde tensiunile de la granița sârbească se amplifică, atunci toată lumea va răsufla ușurată. Nu se va schimba nimic la vârful guvernului. Coaliția merge mai departe așa cum este acum.

Ciolacu premier. Dacă rotativa guvernamentală se produce totuși în luna mai și Marcel Ciolacu preia funcția de prim-ministru, la presiunea partidului și baronilor disperați după accesul la resurse, atunci lucrurile se complică pentru cei doi lideri. Nicolae Ciucă nu a reușit să se impună ca lider de facto în PNL, prin urmare riscă să fie schimbat rapid după ce va pleca de la Palatul Victoria. Viitorul său politic depinde mai departe de Marcel Ciolacu.

Pentru că are nevoie de Ciucă în planurile sale pe termen lung, liderul PSD ar putea condiționa preluarea funcției de premier de mențierea lui Nicolae Ciucă la șefia liberalilor, cu argumentul că s-a dovedit un partener politic corect. În caz că nu vor dori să-l păstreze, liberalii ar putea fi amenințați cu demisia lui Ciolacu de la Guvern și cu alegeri anticipate.

Dar nu va fi chiar atât de simplu. La rotativă liberalii vor dori să smulgă de la pesediști pusculița Ministerului Transporturilor, drept compensație pentru pierderea poziției de premier. Sorin Grindeanu și pesediștii vor ține cu dinții de banii și contractele acestui minister. Vor fi probabil dispuși să le lase liberalilor justiția și să le cedeze inclusiv finanțele, numai să păstreze transporturile. Pe scurt, este greu de crezut că rotativa se va produce lin. Nu va fi o simplă rocadă de premieri, ci o tocmeală la sânge pe ministerele bogate.

Dacă Ciolacu ajunge premier în luna mai, cel mai probabil va începe să piardă puncte în sondaje din cauza erodării. În PSD, care scade încă de pe acum în sondaje, vor apărea tot mai mulți contestatari. Odată ajuns premier, drumul lui Ciolacu nu va merge decât în jos. Până la schimbarea de la șefia partidului va fi doar o chestiune de timp. Ca să-și salveze funcția de lider în partid, ar trebui să-și securizeze funcția de premier și după alegerile de anul viitor.

Din acest motiv s-ar putea să-i promită lui Nicolae Ciucă că-l va ajuta să ajungă președintele României în 2024 cu condiția să-l păstreze după alegeri în fruntea Guvernului. Ar fi un cadou otrăvit, dar n-ar fi exclus ca aceste discuții să fi avut deja loc.

În orice caz, este de așteptat ca tandemul Ciolacu – Ciucă să se consolideze în 2023, nu să slăbească, din moment ce ambii lideri au înțeles că supraviețuirea lor politică depinde de celălalt. Cel puțin în acest an.

Tandemul Ciucă – Ciolacu. Problema este că buna înțelegere dintre cei doi lideri și eventualele planuri pe termen lung făcute împreună nu au girul PSD și PNL. Sunt mai degrabă înțelegeri personale, soluții private de supraviețuire. O parte din PNL, de pildă, nu crede într-o eventuală candidatură a lui Nicolae Ciucă la prezidențiale, chiar dacă premierul se bucură de susținere masivă la Washington. Unii văd în primarul Clujului, Emil Boc, o soluție mult mai potrivită. Neclar apoi dacă buna colaborare politică dintre Ciucă și Ciolacu și planurile lor de a împărți frățește puterea se bucură de girul președintelui Klaus Iohannis și a sistemului, în general. Mai degrabă nu.

UDMR. Vor fi mențiuți maghiarii la guvernare la rotativa guvernamentală dacă ea se va produce în luna mai? Cel mai probabil nu, din cauza relației UDMR – FIDESZ. PNL și PSD nu vor risca să intre în alegeri la braț cu o organizație politică devenită anexa lui Viktor Orban în România. Dacă totuși va fi menținut la guvernare, va rămâne cu maxim un minister, potrivit unor evaluări interne.

Numirea noilor procurori-șefi. Ministerul Justiției a declanșat deja procedura de selecție. La sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie, expiră mandatele procurorilor-șefi de la Parchetul General, DNA și DIICOT. Am explicat deja de ce sunt vitale noile numiri însă miza este mult mai mare decât pare la prima vedere.

Guvernul a aprobat în ultima ședină de la sfârșitul anului și proiectele de Cod Penal și de Procedură Penală, care urmează să ajungă în Parlament. Ministerul Justiției propune, în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca probe în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție.

Este o modificare-cheie care ar putea readuce cu toată forța serviciile secrete în anchetele penale care vizează politicieni de rang înalt, primari sau baroni locali. Dacă aceste propuneri vor trece de Parlament, puterea noilor procurori-șefi va crește semnificativ, la fel puterea SRI în raport cu cei care exercită puterea. Sunt de așteptat dezbateri aprinse în Parlament pe această temă: câtă putere suplimentară vor primi serviciile? Vor accepta cei din PNL, UDMR dar mai ales din PSD să facă din nou din serviciile secrete brokeri de putere, cu un an înaintea alegerilor din 2024?

Schengen. Chiar dacă aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas un obiectiv politic, este greu de crezut că Suedia, care deține președinția Uniunii Europene de la 1 ianuarie, va pune tema extinderii Schengen pe agendă și o va susține cu toată forța așa cum au făcut-o cehii. Suedia are o problemă ea însăși cu imigranții. O șansă mai mare ca tema Schengen să revină pe agendă este a doua jumătate a anului, când Spania va prelua președinția Uniunii Europene. Dar scepticii spun că nici atunci nu va fi simplu, deoarece vom fi deja foarte aproape de alegerile europarlamentare, iar tema nu este chiar foarte populară mai ales în țările nordice. Cine vrea să discute în plină campanie despre deschiderea granițelor?

Dacă se va rata și 2023, cel mai probabil aderarea României la Schengen nu va fi posibilă decât în 2025, după ce se vor calma apele la alegerile europarlamentare din toată UE. Or, miza președintelui Klaus Iohannis, după rateul de anul trecut, este ca România să intre în Schengen în timpul mandatului său. Ar fi printre puținele realizări după aproape zece ani de stat la Cotroceni.

Bătălia cu prețurile. Nu doar dinamica războiului, ci și evoluția economiei va fi decisivă pentru soarta guvernului și a coaliției. Premierul Nicolae Ciucă are noroc până acum de o iarnă blândă și de pace socială. Nimic nu-i garantează cu lucrurile vor rămâne la fel. Inflația, prețurile la energie, continuă să erodeze puterea de cumpărare și să scadă nivelul de trai.  Mai sunt totuși două luni de iarnă, atmosfera veselă a sărbătorilor s-a risipit, iar de acum se va instala mai degraba depresia socială. Perspectivele de creștere economică în 2023 sunt modeste.

O eventuală criză politică de proporții ar da peste cap orice socoteli politice și va mătura liderii care azi exercită puterea în România. Starea economiei va dicta foarte probabil și comportamentul PSD, un partid populist, gata oricând să iasă de la guvernare și să intre în opoziție atunci când simte că gradul de nemulțumire socială tinde spre punctul de fierbere.

Ascensiunea extremismului. Unul dintre cele mai mari pericole în 2023 este creșterea în sondaje a partidului extremist AUR. În ultimul sondaj de opinie publicat la finalul lunii decembrie de INSCOP, AUR era singurul partid care înregistra o ușoară creștere față de luna precedentă, în rest toate partidele au scăzut. Cu discursul său naționalist-agresiv, ajutat discret de PSD, George Simion a reușit să câștige în timp ce toți ceilați pierd teren.

Dacă Marcel Ciolacu va candida, totuși, în 2024 la prezidențiale, atunci va avea tot interesul încă de pe acum să crească AUR atât de mult, încăt să intre cu el în turul doi, după modelul Vadim Tudor – Ion Iliescu de acum 23 de ani. Doar așa Marcel Ciolacu ar avea o șansă să fie ales la președinția României, dacă alternativa ar fi o sperietoare politică. Acesta s-ar putea să fie marele joc al lui Ciolacu: Ciucă, un candidat slab și manevrabil, ținut cu orice preț în geamul PNL, în paralel umflat la maxim candidatul AUR pentru a intra în turul doi și repetarea scenariului din 2000 când a fost ales ”răul cel mai mic”.

Dacă pălăria de șef de stat i se va părea mult prea mare pentru el, liderul PSD ar mai avea o șansă să se legitimeze politic dacă ar candida la primăria Capitalei, unde șansele PSD sunt destul de mari în sistemul de alegeri cu un singur tur și cu dreapta profund divizată.

Numai că aici s-a grăbit să o anunțe deja pe Gabriela Firea drept candidat și încă nu e clar dacă a făcut-o sub presiunea ei sau pentru a-i bara drumul către prezidențiale.

USR. Aici n-ar fi multe de spus. Partidul lui Cătălin Drulă băltește în opoziție undeva la 10%. De văzut dacă vor reuși să găsească o cale de a sparge barajul mediatic și de a face opoziție cu rezultate. Altfel, USR riscă să piardă nu doar electorat, ci și primari, esențiali în bătăliile politice. Total neclare sunt planurile politice ale lui Dacian Cioloș și ale partidului său, Reper, desprins din USR.

Concluzie. Anul politic 2023 este, așadar, decisiv pentru soarta politică a lui Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și chiar pentru modul în care va rămâne în istorie președintele Klaus Iohannis. Spre sfârșitul anului vom afla, foarte probabil, și numele viitorilor candidați la președinția României și cine rămâne în picioare înainte de marea bătălie din 2024, cu patru șiruri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Dar cu adevărat decisive vor fi rezultatele primului șir de alegeri: europarlamentarele din mai-iunie programate pentru anul viitor. Abia atunci va ști fiecare partid exact cum stă și cu cine defilează mai departe.